Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:34
Abonamente

Editorial 22 Aprilie 2013, ora 06:18    Din editia print

Marime Font

Sminteli la Chişinău

Am fost întrebat la un post de televiziune din Chişinău cum se vede de la Bucureşti spectacolul politic din stânga Prutului. O întrebare foarte dificilă – în primul rând, cine ar trebui să vadă de la Bucureşti ce se întâmplă la Chişinău?

 
 
 

Dacă vorbim de marea masă a românilor, atunci lucrurile sunt mai simple. Majoritatea românilor ştiu că Basarabia a fost furată de sovietici şi transformată în Republica Moldova. Nu prea sunt cunoscute detaliile istorice, însă mulţi ştiu că sminteala cu limba moldovenească este o invenţie sovietică care va dispărea odată cu purtătorii moştenirii acestui imperiu. Majoritatea românilor ştiu că există programul de redobândire a cetăţeniei române, că există programe de acordare de burse pentru studenţi din R. Moldova, că Voronin este rău şi că R. Moldova ar trebui să intre în Uniunea Europeană. Şi cam atât ştiu românii. Detaliile şi dedesubturile luptelor politice de la Chişinău sunt văzute simplist: comuniştii cei răi şi democraţii cei buni. Plus aşa-numiţii unionişti sau proromâni. Ciorba care fierbe de la începutul anului la Chişinău este ciudată şi confuză: nu mai este clar cine sunt comuniştii cei răi şi cine sunt democraţii cei buni.

Oamenii mai avizaţi de la Bucureşti – din mediul academic, din clasa politică şi din mass-media – sunt rezervaţi în ceea ce priveşte malul stâng al Prutului. Mulţi au fost la Chişinău, au cunoscut mai în detaliu fenomenul numit Basarabia şi fiecare a tras o serie de concluzii care se întind pe o plajă foarte largă a dezamăgirilor şi care ating foarte puţin marginile optimismului, fără a se opri aproape deloc în zona entuziasmului. Pentru toţi aceşti oameni au devenit clare câteva principii care s-au transformat într-un program ad-hoc pentru Basarabia: menţinerea dreptului de redobândire a cetăţeniei române, menţinerea programelor de burse şi sprijin pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cei care s-au băgat prea adânc în ciorba politică de la Chişinău s-au opărit foarte tare şi şi-au învăţat lecţia, alţii sunt masochişti şi se opăresc cu plăcere ori de câte ori au ocazia. Până la urmă, se pare că nu contează foarte mult cine strigă mai tare în stradă, ci mai degrabă contează cine reuşeşte să îşi ţină coloana vertebrală dreaptă, să nu se vândă pe treizeci de arginţi şi să urmeze un drum coerent de recuperare şi promovare a identităţii româneşti.
Este foarte greu de spus cine este comunistul cel rău şi cine este democratul cel bun din stânga Prutului. Ciorba politică de la Chişinău este dificil de separat în aceste zile şi poate că nici nu mai contează cine este comunistul cel rău. Voronin încă mai aruncă pietre în baltă spunând că limba română nu există, că românii au furat limba moldovenească. Precum un clovn bătrân şi obosit, Voronin nu mai reuşeşte să stârnească nici măcar zâmbete de milă. Ştim cine este comunistul cel rău, mult mai greu este să îl vedem pe democratul cel bun în învălmăşeala sinucigaşă din aceste zile.



Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md