Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente
 
 
 

UE / Nato 18 Mai 2017, ora 11:05

Statele est-europene, aproape de potenţialul MAXIM de creştere economică. PROGNOZELE strategilor: După 2017 ar urma încetinirea

Marime Font

Economiile din estul Uniunii Europene care au înregistrat creşteri substanţiale îşi vor epuiza energia în 2017 şi începând cu anul 2018 vor începe să încetinească. Astfel, perioada de creştere economică susţinută se apropie de sfârşit pentru ţările est-europene. 

Deşi unele ţări au obţinut creşteri economice fără egal după criza financiară din 2008, avansul a venit pe fondul menţinerii inflaţiei la un nivel scăzut, iar economii ca Polonia şi România s-au confruntat chiar cu cele mai lungi perioade de scăderi de preţuri din istorie. Dobânzile se situează la minime record din Ungaria până în Cehia, potrivit ZF.
Însă în condiţiile în care economiile din regiune sunt acum aproape de potenţialul maxim de creştere, strategii sunt în alertă cu privire la revenirea puternică a inflaţiei. Iar, deşi toate cele şase ţări est-europene membre ale UE care au raportat cifre preliminare privitoare la PIB-ul pe primul trimestru cu mult peste cele ale zonei euro, creşterea economică riscă o încetinire treptată.

„Perioada de creştere puternică însoţită de inflaţie scăzută de care regiunea s-a bucurat în ultimii ani se apropie acum de final“, spune Liam Carson, analist la Capital Economics. „Se pare că 2017 ar putea fi anul de creştere maximă pentru Polonia, Ungaria şi România“.



Constrângeri legate de capacitate stau în calea fostului Est comunist al UE care are un PIB combinat de aproximativ 1.000 miliarde de dolari. Un potenţial deficit de forţă de muncă se numără printre semnele că volumul de resurse neutilizate este zero, iar orice noi stimulente ar putea intensifica riscurile inflaţioniste într-o perioadă în care raliul materiilor prime împinge deja preţurile în sus.

Comisia Europeană a estimat săptă­mâna trecută că ritmul de creştere a economiilor Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Sloveniei va încetini anul viitor, accelerând numai marginal în Cehia.

Guvernele s-au bazat pe politici fiscale şi monetare relaxate pentru a-şi impulsiona economiile, care au resimţit anul trecut restrângerea subvenţiilor UE. Măsurile au impulsionat cheltuielile consumatorilor şi au contribuit la reducerea diferenţei faţă de ţările vest-europene mai bogate.

Însă riscul creării de dezechilibre împinge băncile centrale să pregătească terenul pentru politici mai restrictive, chiar în condiţiile în care politica fiscală devine mai aspră şi generează presiuni suplimentare asupra creşterii.

Fondul Monetar Internaţional a îndemnat recent autorităţile să se pregătească pentru retragerea stimulentelor. Economiile din toate ţările est-europene membre ale UE, cu excepţia Estoniei, au funcţionat la sau peste capacitatea maximă, potrivit estimărilor fondului, creându-se astfel premisele unei posibile creşteri a inflaţiei.

Imigraţia impulsionează economia germană

Un studiu recent realizat de Movinga arată că muncitorii străini din Germania au o contribuţie semnificativă la prosperitatea ţării, potrivit Euractiv. Germania este principala destinaţie a exporturilor româneşti.

O analiză a tuturor celor 16 landuri germane arată că landurile cu o proporţie mai ridicată de muncitori străini au un şomaj mai scăzut şi niveluri mai ridicate de investiţii de capital de risc. Numărul patentelor este de asemenea mai ridicat. Concluzia? Imigranţii au un efect pozitiv asupra economiei germane. Bazându-se pe datele furnizate de OCDE şi de biroului german de statistică (Destatis), studiul arată că diversitatea culturală a Germaniei este unul din factorii care contribuie la succesul economic al acesteia. Imigranţii reprezintă 9,6% din populaţia ţării, iar unu din cinci germani provine din imigranţi.

Faptul că în cazul Germaniei rata imigraţiei este atât de ridicată este doar o parte a poveştii, însă. Proporţia specialiştilor străini din industriile-cheie ale Germaniei revelă cu adevărat importanţa imigraţiei. Potrivit studiului, această proporţie este mai ridicată decât se crezuse anterior.

Excedentul comercial al zonei euro, la un maxim record în urma creşterii exporturilor

Excedentul comercial al zonei euro în relaţiile cu restul lumii a atins în martie cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei unice europene în 1999, pe fondul creşterii exporturilor, scrie Wall Street Journal. Creşterea puternică a exporturilor este un nou semn că zona euro va încheia probabil al patrulea an de redresare la un nivel ridicat. În acelaşi timp, însă, aceasta ar putea spori preocuparea administraţiei americane cu privire la valoarea euro pe pieţele valutare, cât şi la un deficit comercial cu zona euro care pare să crească.

Într-un raport separat, agenţia de statistică a UE a confirmat că PIB-ul combinat al celor 19 ţări membre ale zonei euro a avansat cu 0,5% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi cu 1,7% faţă de primul trimestru al aceluiaşi an. Exporturile de bunuri din zona euro s-au situat la 202,3 miliarde de euro în martie, cu 13% mai mult decât în luna similară a anului trecut. Deşi importurile au avansat într-un ritm mai rapid, excedentul a urcat totuşi la 30,9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 1999. Excedentul comercial al zonei euro cu SUA pare să fi crescut în primele luni ale acestui an. Potrivit datelor Eurostat pentru UE, blocul a exportat cu 30,6 miliarde de euro mai multe bunuri în SUA decât a importat din cea mai mare economie a lumii în primul trimestru, în creştere de la 23,6 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

De ce stârneşte victoria lui Macron îngrijorare în Polonia şi Ungaria?

Polonia şi Ungaria se tem că, odată cu alegerea lui Macron ca preşedinte al Franţei, îşi vor pierde influenţa în cadrul Uniunii Europene, scrie NewEurope.eu. Polonia şi-a exprimat cel mai vocal din rândul statelor est-europene membre ale UE teama că ţările vecine occidentale mai bogate, dornice să-şi adâncească cooperarea reciprocă, vor eroda piaţa unică, piaţă care reprezintă cel mai mare beneficiu al apartenenţei la UE pentru ţările estice şi că reorientarea puterii către vest va duce la reducerea susţinerii financiare pentru ţările mai puţin bogate. Susţinerea de către Macron a ideii unei Europe cu mai multe viteze, care a câştigat teren în Germania şi alte membre ale UE de la decizia Marii Britanii de a părăsi blocul, ar putea duce la excluderea Budapestei şi Varşoviei din cercul factorilor de decizie. De asemenea, eforturile celor două ţări de a readuce puterea dinspre Bruxelles către statele membre ar fi obstrucţionate. Cât priveşte Ungaria, premierul Viktor Orban este cel mai apropiat aliat al Poloniei. „Poziţia Ungariei cu privire la o Europă cu mai multe viteze este clară - acest lucru ar însemna practic sfârşitul UE“, a declarat Szalbolcs Takacs, secretar de stat ungar pentru afaceri europene.

Europa Centrală şi de Est nu a reuşit să iasă din spirala salariilor scăzute

Salariile scăzute pun presiune pe economiile central şi est-europene. Potrivit unui studiu recent citat de Euractiv, salariile au scăzut la sub 30% din media germană, în timp ce productivitatea a avansat constant.

Concluzia studiului realizat de European Trade Union Institute (ETUI) este clară: criza economică a încheiat două decenii de creşteri salariale în Europa Centrală şi de Est. Potrivit datelor colectate de cercetătorul Bela Galgoczi, productivitatea muncitorilor din Polonia, Ungaria şi Cehia a continuat să crească, în timp ce costurile legate de ocuparea forţei de muncă au stagnat şi chiar scăzut, reînviind competiţia socială cu Vestul şi prinzând Europa Centrală şi de Est într-o spirală low-cost. Pentru ETUI, politicile economice eronate lansate după criză sunt de vină pentru această inversare a progresului social. Până în 2008, convergenţa salarială a fost susţinută de investiţii străine directe şi emigraţie, doi factori care au redus oferta de forţă de muncă şi au împins salariile în sus. Această dinamică s-a sfârşit odată cu criza. Însă, potrivit lui Galgoczi, intervenţia autorităţilor europene a înrăutăţit situaţia.

sursa: mediafax.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md