Cercetatorii de la Universitatile Cornell si Brown si de la Facultatea de Medicina a Universitatii din New York au analizat raspunsurile cobailor adolescenti la temerile provocate de socurile suferite in copilarie, mai exact la electrosocurile asociate cu zgomote.
Acestia au constatat ca toti cobaii adolescenti reactionau intr-un mod mult mai putin vizibil la situatiile care ar fi trebuit sa le induca o stare de frica decat cei aflati la varsta copilariei sau la cea a maturitatii, prin faptul ca nu deveneau imobili la fel de repede ca ceilalti soareci.
Ulterior, examinarea activitatii cerebrale a cobailor adolescenti a aratat ca cele doua regiuni ale creierului care sunt implicate in perceptia fricii (amigdalele cerebrale si circumvolutiunile lobului temporal) afisau o activitate redusa fata de cea normala.
Acest fenomen nu se datoreaza faptului ca soarecii adolescenti nu au invatat sa se teama de socuri, ci faptului ca creierul lor nu mai trimite aceleasi semnale ca atunci cand animalele se afla la varsta copilariei sau la cea a maturitatii.
"Chiar daca amintirea temerilor contextuale nu se exprima la inceputul adolescentei, aceasta reapare ulterior, cand cobaiul iese din aceasta perioada", precizeaza studiul, citat de AFP.
La oameni, lipsa fricii poate fi utila in special in perioadele in care adolescentii isi exploreaza limitele independentei, fapt pe care nu l-ar putea indeplini daca ar fi stapaniti de frica.
"Din punctul de vedere al evolutiei, o suprimare provizorie a acestui tip de frica in perioada adolescentei s-ar dovedi a fi o adaptare extrem de utila in momentul in care cobaiul trebuie sa isi inceapa aventura in afara cuibului", sunt de parere cercetatorii.
Ei au tinut sa precizeze ca studiile suplimentare pe baza acestei descoperiri ar putea ajuta la tratarea anumitor fobii, a crizelor de angoasa sau a simptomelor posttraumatice.
După: Antena1
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
