Sufletele rătăcite pe Marea Neagră: Soarta imigranţilor care pătrund ilegal în România

Sunt oameni din ţări lovite de război sau conflicte teroriste, unde nu-i protejează nimeni. Aceşti imigranţi pătrund ilegal în ţară noastră şi sunt disperaţi să obţină azil, pentru a nu fi nevoiţi să se întoarcă în locul din care au plecat tocmai pentru că nu se simţeau în siguranţă.

În primele patru luni ale anului 2015, 69 de astfel de imigranţi au solicitat o formă de protecţie în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Legislaţia în vigoare prevede că "o persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau verbal, în faţă autorităţilor competenţe, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român".

Reprezentanţii IGI au explicat pentru Ziare.com care este procedura în cazul persoanelor străine care solicită azil în ţară noastră. "Structura noastră este informată de îndată, în cazul în care străini din cadrul grupurilor depistate de către lucrători ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră îşi manifestă voinţă de a solicită protecţie internaţională în ţară noastră", au spus oficialii IGI, adăugând că soluţionarea cererilor le revine Centrelor regionale de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcţia Azil şi Integrare.

Astfel, cererile sunt înregistrate la nivelul centrului competent, luându-se în considerare declaraţiile străinilor, precum şi documentele prezentate de aceştia. Solicitanţii de azil care nu îşi permit să-şi asigure cazare sunt găzduiţi în centrele din subordinea IGI, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României.

Pe întreagă durata a procedurii de azil, refugiaţii au dreptul de a beneficia gratuit de serviciile unui interpret, pentru că aceştia să îşi poată prezenţa cazul în faţă autorităţilor. Inspectorii care stabilesc dacă un solicitant primeşte sau nu azil analizează mai întâi ce pericole l-ar aştepta în cazul în care s-ar întoarce în ţară de origine.

"În cadrul procedurii de azil se analizează declaraţiile solicitantului cu privire la problemele cu care s-a confruntat sau/şi riscă să se confrunte în cazul întoarcerii în ţară de origine, pentru stabilirea credibilităţii acestuia (…) Fiecare caz este analizat individual, cu luarea în considerare a particularităţilor situaţiei şi a dispoziţiilor legale aplicabile", au explicat reprezentanţii IGI.

Poveştile impresionează

În cele mai multe dintre cazuri, ţările din care provin refugiaţii se confruntă cu o situaţie dificilă, care îi sileşte pe oameni să îşi părăsească locuinţele. Inspectorii recunosc că uneori sunt impresionaţi de poveştile acestor suflete. "Motivele invocate de către aceste persoane şi relatările lor cu privire la evenimentele prin care au trecut sau cu care riscă să se confrunte în cazul întoarcerii în ţară de origine sunt de natură a impresiona, însă fără a determina acordarea unei forme de protecţie internaţională", au susţinut oficialii Inspectoratului.

Totodată, solicitantul de azil are dreptul la un interviu în care îşi poate prezenţa motivele pentru care are nevoie de protecţia statului român. În plus, legea îi permite imigrantului să se adreseze instanţelor de judecată în cazul în care îi este respinsă cererea de azil. Reprezentanţii Inspectoratului subliniează că, în analizarea cererilor de azil, se ţine cont şi dacă ţară de origine a imigranţilor le poate oferi sau nu protecţie. Înainte de toate, persoanele în cauza trebuie să obţină statut de refugiat.

"Potrivit legislaţiei române în materie, statutul de refugiat se recunoaşte, la cerere, cetăţeanului străin care, în urmă unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţa la un anumit grup social, se află în afară ţării de origine şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări, precum şi apatridului (…) ", au lămurit oficialii IGI.

Aceştia au mai explicat că "protecţia subsidiară se acordă cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive întemeiate să se creadă că, în cazul returnării în ţară de origine, (…) va fi expus unui risc serios".

Risc serios înseamnă condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse, tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, că urmare unui conflict intern sau internaţional.

Dacă nu primesc azil, în 15 zile trebuie să plece

Cei care solicită azil au dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la finalizarea tuturor procedurilor. Dacă cererea lor este respinsă, ei au la dispoziţie 15 zile să părăsească ţară. În schimb, străinii care au dobândit protecţie internaţională au dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada nedeterminată.

Anul trecut, nu mai puţin de 316 refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa şi-au pus viaţă în pericol încercând să vină pe Marea Neagră, în bărci improvizate, nesigure, în România, potrivit datelor furnizate Ziare.com de către Poliţia de Frontieră.

Cei mai mulţi dintre refugiaţi provin din ţări precum Siria, Irak, Iran, Afganistan, Somalia şi Pakistan. Aceşti oameni, care consideră că nu mai au nimic de pierdut, riscă inclusiv viaţă copiilor lor, unii dintre ei nou-născuţi, întrucât statisticile Gărzii de Coasta arată că migranţii au vârste cuprinse între câteva luni şi 60 de ani.

sursa: ziare.com