Poate că dezbaterile de la „Moldova 1” ar putea să le aducă informaţia necesară, dacă liderii de partide nu ar profita, de cele mai multe ori, de spaţiul acordat pentru a-şi face, tradiţional deja, publicitate. Iar unii dintre ei – se vede de la o poştă – au un deziderat mult mai important decât referendumul: să iasă din anonimat. Impresia generală, după primele trei dezbateri vizionate, e că ţinta partidelor nu e data de 5 septembrie, ci aceea de 14 noiembrie. Iar faptul că Parlamentul a redus pragul de validare a referendumului de la 60 la 33 de procente pare să fie pentru unii politicieni un factor (prea) liniştitor.
Cei care lucrează cu mânecile suflecate sunt însă comuniştii, care au invadat în aceste zile de vară republica pentru a-şi promova mesajul anti-referendum. Efectul începe să se vadă – zeci de localităţi condamnă plebiscitul. Vă întrebaţi de ce nişte cetăţeni simpli îşi neagă cu înverşunare propriul drept de a alege? E clar de ce – din cauza „zombării” care li se aplică zilnic. Dar şi în lipsa unei replici pe măsură din partea formaţiunilor care sprijină ideea alegerii preşedintelui prin vot popular.
Ieri, pe un forum, cineva încerca să justifice zelul comuniştilor de a boicota referendumul. Chipurile, e dreptul lor la exprimare, nu e democratic să le închizi gura. Să nu confundăm lucrurile. Democratic ar fi dacă comuniştii nu ar împiedica oamenii să iasă la referendum, pentru ca acolo să-şi exprime poziţia – fie pro, fie contra. Dar ei se opun organizării şi desfăşurării plebiscitului. Când tu, ca primar sau preşedinte de raion, te eschivezi de la organizarea scrutinului, acesta nu mai e boicot, e cel mai real sabotaj. Astfel trebuie calificate scrisorile preşedinţilor de raioane, primarilor şi consilierilor locali comunişti postate pe Omega sau afişate la NIT. Prin astfel de acţiuni populaţia controlată de respectivii primari sau preşedinţi de raioane este „convinsă”, metodic, să renunţe la un drept legitim. Dacă, pe lângă această propagandă nocivă, aceşti funcţionari vor refuza să desfăşoare în localităţile lor referendumul din 5 septembrie, atunci mi se pare foarte bună ideea premierului Vlad Filat de a-i sancţiona, în conformitate cu normele de drept.
Un alt aspect important, care ne face să credem că încă nu suntem gata de referendum, ţine de starea listelor electorale. Ieri-dimineaţă, la redacţie ne-a parvenit următorul telefon: „Am accesat adresa electronică www.chisinău.md, pentru a verifica dacă am fost inclus în lista electorală pentru referendum. Computerul mi-a dat drept „inexistent” numărul din buletinul de identitate. Acum un an, m-am căsătorit şi a trebuit să-mi schimb actele. Se vede că pretura nu a reînnoit listele, pentru că aceste corectări ar fi trebuit să ajungă şi în lista electorală. Mă tem că şi la alegerile din toamnă se va vota în baza listelor vechi… Şi încă ceva: o mulţime de moldoveni care muncesc la negru în străinătate vor figura în rezultatele referendumului ca „cetăţeni care nu s-au prezentat la vot”, deoarece şi numele lor sunt înscrise în liste în localităţile lor de baştină. Oare aceasta nu va afecta validitatea plebiscitului?”. Întrebarea cititorului nostru este logică, deoarece „calitatea” listelor electorale a dat temei pentru dezbateri fierbinţi şi în alegerile precedente. O readresăm, la rândul nostru, Comisiei Electorale Centrale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
