Astăzi 17 Ianuarie 2021, Duminică - Ultima actualizare la ora 15:47
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 16 Mai 2020, ora 08:09    Din editia print

Tentative de justificare a anexării Basarabiei la Imperiul Rus în 1812 şi consecinţele acestui act nefast

Marime Font

După cum bine se cunoaşte, negocierile de pace de la Bucureşti, la etapa finală a războiului ruso-turc, declanşat în 1806, s-au încheiat cu semnarea tratatului de la 16/28 mai 1812, Rusia obţinând graniţa pe Prut, Dunăre şi braţul Chilia, până la vărsarea în mare.  

Autorităţile otomane nu puteau decide dezmembrarea teritorială a Principatului Moldovei în favoarea Imperiului Rus fără acordul prealabil al domnului moldovean şi al boierilor ţării, aşa cum prevedeau vechile capitulaţii, semnate de domnii români şi sultanii otomani. Este adevărat că la Iaşi, ca şi la Bucureşti, pe durata ocupaţiei ruseşti a Principatelor Române, domnii fuseseră alungaţi de autorităţile militare ruse de ocupaţie şi cele două ţări române erau guvernate de persoane numite de împăratul rus. Poarta Otomană, conform prerogativelor de putere suzerană a Principatelor Române, avea obligaţiunea să garanteze integritatea teritorială a acestora. Prin acordul dat la această nouă amputare teritorială a Moldovei, după cea de la 1775, când Bucovina fusese cedată Austriei, îşi încălcase, din nou, angajamentele faţă de Principatele Române, provocând poporului român grave prejudicii, ale căror urmări se mai resimt până în prezent.

Istoricul rus recurge la mai multe falsuri

Din vastul plan de expansiune a Imperiului Rus în sud-estul Europei, care prevedea anexarea celor două Principate Române, Moldova şi Ţara Românească, s-a realizat doar o parte. Pentru diplomaţia rusă justificarea acestui rapt teritorial constituia o dificultate greu de surmontat. Pentru prima oară în istoria politicilor de cuceriri teritoriale pe direcţia sud-vestică fusese încorporată o regiune cu o populaţie nerusă. „Teoria” despre mesianismul rusesc - care ar fi avut ca intenţie „nobilă şi dezinteresată” „eliberarea populaţiei ortodoxe de sub jugul odios otoman” - era vulnerabilă în cazul românilor basarabeni, întrucât acestora nu le-a fost redată libertatea, promisă altă dată, ei pomenindu-se sub o altă dominaţie politică, exercitată de o putere ortodoxă. Istoricii de la curtea împăratului rus, punându-şi în valoare imaginaţiile debordante, au căutat să identifice argumente, cât de cât plauzibile, pentru justificarea acestui rapt ordinar teritorial, din rândul atâtora, câte le-a realizat politica imperială rusă, de-a lungul celor câteva secole de cuceriri teritoriale, realizate prin intermediul numeroaselor războaie, purtate, practic, cu toţi vecinii. Din multitudinea de „teorii”, inventate de scribii aflaţi în serviciul politicii imperiale de anexări de teritorii străine, cel mai „exotic” sună cea pe care a susţinut-o istoricul P. Batiuşkov, pe care o vom reproduce în cele ce urmează: „...Moldova de la Est de Prut, teritoriu care altă dată a fost unul rusesc, ulterior, încorporat de către Valahia şi Moldova şi cucerită de la acestea de către turci, în cele din urmă, a revenit iarăşi Rusiei şi, chiar dacă a conservat puţină populaţie rusească, dar, în schimb, în timpul numeroaselor războaie pentru aceste teritorii, ele au fost, la modul direct, stropite cu sângele celor mai buni fii ai Rusiei şi, în felul acesta, acestea sunt pregătite pentru încetăţenirea rusească şi pentru instruirea rusească”. Istoricul rus recurge la mai multe falsuri pentru a justifica dezmembrarea teritoriului Principatului Moldovei - şi cel cu referire la caracterul rusesc al teritoriului de la est de Prut, care, cică, ar fi aparţinut cândva statului rus, şi cel despre conservarea „puţinei populaţii ruseşti” în această parte a statului moldovenesc. În realitate, ruşii nu sunt atestaţi aici nici chiar de către recensământul din anul 1817, adică după cinci ani de la anexare. Cel mai şocant argument, invocat de Batiuşkov, este cel cu referire la sângele vărsat de soldaţii ruşi pe aceste meleaguri, care, în viziunea lui, constituia un argument inatacabil în favoarea încorporării abuzive a acestor teritorii româneşti în componenţa Imperiului Rus. Remarcăm că, prin intermediul acestui arsenal de argumente false, este justificată nu doar acţiunea propriu-zisă de anexare a unui teritoriu străin, dar avea loc şi legitimarea unei politici de deznaţionalizare şi asimilare a populaţiei majoritare româneşti.

Consecinţele dezmembrării teritoriale de la 1812

Pentru Principatul Moldovei amputarea ţinuturilor sale de la est de Prut a constituit o mare pierdere. S-a diminuat în mod esenţial potenţialul său economic, întrucât aceste teritorii alcătuiau grânarul ţării. Nici Basarabia n-a prosperat sub aspect economic pe durata celor 106 ani de ocupaţie imperială rusă, ea rămânând una din cele mai sărace regiuni (gubernii) din imperiu, cu o infrastructură economică inferioară faţă de toate guberniile limitrofe. Cea mai gravă consecinţă a actului de la 1812 a constituit-o, însă, înstrăinarea, pentru o perioadă îndelungată, a românilor basarabeni de restul neamului românesc, cu toate consecinţele dezastruoase, cea mai dureroasă fiind conservarea unei stări constante de subdezvoltare a populaţiei majoritare, ca urmare a lipsei desăvârşite a instruirii în limba maternă.

Cronicarul Manolache Drăghici (1801-1887), în lucrarea sa Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani. Până în zilele noastre (Iaşi, 1857), redă destul de sugestiv momentul dramatic al răşluirii vechiului teritoriu românesc: „Ceasurile acelea – scrie el – au fost de plângeri, un timp neuitat pentru că poporul cu cârdul, ca turmele de oi, încinsese toată marginea Prutului de la un capăt la altul, mergând şi revenind de prin sate şi de prin târguri săptămâni încheiate, cu luare de ziuă bună de la părinţi, de la fraţi şi de la rudenii, cu care crescuse şi vieţuise dimpreună până în vremea aceea când se despărţeau unii de alţii pentru totdeauna”.


Conform mărturiilor lui Ioanis Capodistria, ministrul rus al Afacerilor Externe (1816-1822), de origine greacă, mărturisiri depistate în Arhiva de Stat a regiunii Odesa, scopul politic al autorităţilor ţariste în Basarabia era „de a face din această ţară un azil pentru persoanele şi transfugii compromişi în raport cu turcii şi în favoarea cărora tratatul de pace de la Bucureşti nu conţinea nici o prevedere protectoare”. Este adevărat că Basarabia a fost nu numai „un azil” pentru zecile de mii de persoane din teritoriile de la sud de Dunăre, ademenite cu promisiuni tentante de autorităţile militare, dar şi pentru alte sute de mii de ţărani iobagi, transfugi de pe latifundiile moşierilor ruşi, ţăranilor de stat, strămutaţi, în mod organizat, de către autorităţile ruse şi înzestraţi, în mod copios, cu întinse terenuri arabile din contul populaţiei majoritare româneşti. Din fluxul imens de colonişti străini, stabiliţi în teritoriul dintre Nistru şi Prut, în special în prima jumătate a secolului al XIX-lea, au mai făcut parte etnici ucraineni, germani, evrei etc.

Basarabiei i se mai rezerva, totodată, rolul de bază strategico-militară pentru viitoarea expansiune a Imperiului Rus în Balcani, de furnizor de cereale şi alte materii prime pentru armata rusă în viitoarele campanii militare.

În felul acesta, populaţia Basarabiei a avut de suportat - ca, de altfel, şi cea din principate - toate consecinţele de pe urma altor războaie purtate de ruşi contra turcilor, servind, totodată, şi ca bulevard de trecere, dar şi ca regiune de dislocare, unde staţionau contingente importante ale acestei armate.

Ion Varta

Nota redacţiei: Mai multe despre raptul Basarabiei la 1812 citiţi pe www.1812.md

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

ROMÂNIA 17 Ianuarie 2021, ora: 09:16

Topul celor mai BUNE filme românești din ultimii 10 ani

Topul celor mai BUNE filme românești din ultimii 10 ani

Filmul românesc a cunoscut o evoluție în ultimii ani, după ce a fost marcat la începuturi de bariere politice și financiare. Astăzi, producțiile autohtone au început să fie apreciate, mai cu seamă pentru că prezintă teme cu care societatea noastră se confruntă,...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 17 Ianuarie 2021, ora: 09:04

Horoscop DUMINICĂ 17 IANUARIE 2021. Eliberează-ți mintea!

Horoscop DUMINICĂ 17 IANUARIE 2021. Eliberează-ți mintea!

 Berbec Anumite transformări se întâmplă în viața ta și în sufletul tău, iar tu trebuie să te adaptezi lor. Cei din jur te susțin, iar Venus are un impact pozitiv asupra energiei tale creatoare.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 17 Ianuarie 2021, ora: 08:54

Fructele uscate - cât sunt de sănătoase?

Fructele uscate - cât sunt de sănătoase?

Fructele uscate sunt ideale ca gustare, dar cât sunt ele de sănătoase, când ar trebui să le evităm și cum pot înlocui fructele proaspete? Auzim deseori că este foarte important să mâncăm fructe și legume, iar în acest context o să vorbim despre fructele...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 17 Ianuarie 2021, ora: 08:45

COD GALBEN de ninsori și temperaturi de îngheț

COD GALBEN de ninsori și temperaturi de îngheț

Maximele termice ale zilei vor fi -7..-10 grade Celsius în nord, -6..-9 grade în centru și -5..-8 grade în raioanele de sud. Precipitații nu se prevăd. Soarele se va arăta destul de mult de după nori.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 16 Ianuarie 2021, ora: 08:15

Cum alegem corect bananele din supermarket și piață. Detaliile la care să fim atenți

Cum alegem corect bananele din supermarket și piață. Detaliile la care să fim atenți

Părerile sunt împărţite atunci când vine vorba de aspectul bananelor. Unii le preferă pe cele verzi, iar alţii le preferă pe cele negre, foarte coapte. Regula este destul de simplă cele verzi sunt mai crude, iar cele negre sunt coapte deja. Oricum ar fi bananele sunt bogate...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Liber 16 Ianuarie 2021, ora: 08:10

Ce înseamnă când visezi foc. E de bine sau de rău?

Ce înseamnă când visezi foc. E de bine sau de rău?

 Ceea ce visăm poate avea o anumită semnificaţie asupra realităţii pe care o trăim zi de zi. Simbolurile şi semnificaţiile viselor sunt destul de complexe, iar ca să ne dăm seama dacă au impact asupra vieţii noastre trebuie să le descifrăm, scrie stiridinlume.ro.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 16 Ianuarie 2021, ora: 07:46

Horoscop SÂMBĂTĂ 16 IANUARIE 2021. Folosește timpul productiv!

Horoscop SÂMBĂTĂ 16 IANUARIE 2021. Folosește timpul productiv!

Berbec Începi să-ți găsești acea parte din optimism pe care ai mai pierdut-o în ultimul timp. Ai noroc că în jurul tău sunt oameni care te susțin și cumva te ajută să treci prin tot procesul cu care ai de-a face în evoluția ta.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 16 Ianuarie 2021, ora: 02:28

Dieta cu MURĂTURI: Te ajută să scapi de 5 kilograme în doar 6 zile

Dieta cu MURĂTURI: Te ajută să scapi de 5 kilograme în doar 6 zile

In primul rand, pentru a va da seama de ce muraturile va pot ajuta sa slabiti, este bine de cunoscut faptul ca au foarte putine calorii. Mai precis, un castravete murat de peste 140 de grame nu are decat 17 calorii, 200 de grame de varza murata nu au decat 25 de calorii si o gogonea medie are...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 16 Ianuarie 2021, ora: 01:00

Primii traducători basarabeni din Eminescu

Primii traducători basarabeni din Eminescu Din editia print

În fiecare an, la mijloc de ianuarie, vorbim mult, spumos şi superficial despre Eminescu. E o tradiţie care sperăm că odată cu scurgerea timpului va deveni şi una profund naţională.

( ) Citeşte tot articolul

Cultură 15 Ianuarie 2021, ora: 15:08

(FOTO) Cum arăta cu adevărat Mihai Eminescu

(FOTO) Cum arăta cu adevărat Mihai Eminescu Foto: zch.ro

Astăzi se împlinesc 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, unul dintre cei mai importanţi poeţi din istoria României. Fotografiile cu el pot fi numărate pe degetele unei singure mâini.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)