Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Externe 16 Aprilie 2009, ora 15:40

Traian Basescu, presedintele Romniei: Viitorul nu poate fi dect al vostru!

Marime Font
 
 
 

Marti, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a prezentat un Mesaj in fata Camerelor reunite ale Parlamentului privind evenimentele din R. Moldova. Va prezentam o varianta prescurtata a Mesajului presedintelui Romaniei.Sunt voci care ne spun ca Romania ar trebui sa uite de R. Moldova, sa ne prefacem ca nu avem o relatie speciala cu cetatenii acestei tari. Acestora le recomand sa-i intrebe pe romani: cum este privit cel care isi lasa fratii la greu?

Datoria noastra morala este sa nu-i abandonam pe cei care ne vorbesc limba, pe cei care se revendica de la aceeasi istorie ca si noi, pe cei care vor sa aiba in Europa un viitor comun cu cel al Romaniei, indiferent daca sunt romani, ucraineni, rusi sau de alta origine etnica. Romania nu vrea sa revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute in trecut, Romania nu vrea sa puna in discutie granitele sau suveranitatea R. Moldova. Este in interesul direct al Romaniei sa se invecineze cu o tara stabila si prospera.
Am fost primul stat care a recunoscut R. Moldova, imediat dupa momentul proclamarii independentei acesteia la 27 august 1991. Romania a fost si primul stat care a stabilit relatii diplomatice cu Chisinaul pentru a pune bazele firesti ale relatiei intre cetatenii de pe cele doua maluri ale Prutului. Romania a facut acest gest desi teritoriul de la est de Prut a fost desprins din trupul tarii de pactul fascisto-comunist Ribbentrop-Molotov, declarat si de catre Parlamentul Romaniei drept un act ilegal si arbitrar.
Cetatenii R. Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lasat urme adanci. Nu vom accepta ca romanii sa fie culpabilizati pentru ca sunt romani. Nu vom accepta ca Romania sa fie acuzata de actiuni menite sa destabilizeze R. Moldova. Nu vom tolera ca romanii de peste Prut sa fie umiliti doar pentru ca nu cred intr-un sistem ostil societatii deschise.
Fara sa cerem nimic in schimb, am devenit avocatul vocatiei europene a R. Moldova.
Am propus si s-a realizat un maximum de angajare in planul dialogului politic. De fiecare data, la sfarsitul unui asemenea parcurs optimist, liderii de la Chisinau au lansat, printr-o diplomatie publica gresit inteleasa, cele mai diverse acuzatii, nefondate, la adresa partii romane, menite sa blocheze aproape tot ce se realizase anterior… In pofida unei abordari in care am dovedit deschidere si dorinta de dialog, suntem din nou confruntati cu atitudini ostile din partea autoritatilor din R. Moldova, cu acuzatii fara precedent. Acuzatii, dar nu si probe!
Incercarea de externalizare a originii problemelor interne din R. Moldova, de inchipuire a unui dusman extern si, pornind de la o asemenea abordare, acuzatiile la adresa statului roman sunt inacceptabile si ridica semne serioase de intrebare asupra motivelor, scopurilor si semnificatiilor politice ale acestui tip de atitudine.
De fapt se incearca punerea pe seama romanilor si a statului roman a responsabilitatii pentru pasii inapoi facuti in procesul de democratizare, chiar responsabilitatea pentru dificultatile economice si sociale prin care trece R. Moldova. Aceste acuzatii ma obliga sa afirm ca nu Romania este responsabila pentru esecul democratizarii R. Moldova, ci cei care o conduc in mod periculos inapoi spre trecutul comunist sovietic.
Modalitatea de introducere de catre autoritatile de la Chisinau a regimului de vize pentru cetatenii romani, care sunt in acelasi timp si cetateni europeni, s-a facut cu incalcarea acordurilor in vigoare dintre R. Moldova si UE in materie de circulatie a persoanelor si denota atitudinea arbitrara si discriminatorie a autoritatilor de la Chisinau. Acestea au afectat relatiile cu Romania prin initierea unor masuri ostile pe plan politic, mergand pana la declararea ca persona non grata a ambasadorului nostru.
Suntem ingrijorati de represaliile pe care autoritatile R. Moldova le intreprind, de incalcarile grave ale drepturilor omului. Situatia este agravata de limitarea si blocarea activitatii reprezentantilor mass-media, actiuni prin care se incearca sa se ascunda opiniei publice abuzurile si comportamentul brutal al fortelor de ordine. Jurnalistii care mai pot transmite mentioneaza rapiri de persoane, retineri abuzive, amenintari, terorizarea cetatenilor, fabricarea de dosare, anchete fara asigurarea asistentei juridice pentru persoanele retinute.
In situatia inregistrarii, in asemenea circumstante, de victime omenesti, autoritatile romane vor intreprinde toate masurile pentru aducerea in fata justitiei penale internationale a persoanelor care au executat si comandat astfel de actiuni.
Represaliile care au loc in R. Moldova, incalcarea libertatilor fundamentale, a drepturilor omului, a libertatii de expresie, expulzarea unor jurnalisti si acuzatiile la adresa statului roman obliga Romania sa ceara efectuarea unei anchete europene asupra responsabilitatilor pentru represiunile din ultimele zile.
Amintesc ca, prin articolul 7 al Constitutiei, statul roman are obligatia sa acorde sprijin etnicilor romani din afara granitelor. Vom continua sa acordam sprijin persoanelor din R. Moldova care se considera romani si simt romaneste, pentru a-si pastra identitatea. Nu putem accepta ca romanii de peste Prut sa fie izolati de restul Europei. Nu putem accepta ca, in special generatia tanara, sa nu aiba sansa de a circula liber si de a-si face studiile in tara noastra sau in restul tarilor europene.
In acest sens, amintesc ca legea romana prevede redobandirea, la cerere, a cetateniei romane de catre fostii cetateni ai statului nostru si urmasii lor, care au fost privati de acest statut impotriva vointei lor. Constat insa ca procesul birocratic prevazut de aceasta lege limiteaza drastic numarul persoanelor care beneficiaza in mod real de ea. Ca urmare, am solicitat Guvernului sa adopte, in regim de urgenta, modificarea legii cetateniei astfel incat sa putem facilita si urgenta procesul de redobandire a cetateniei de catre cei care si-au pierdut-o abuziv si de catre familiile acestora, pana la gradul trei. Astfel, romanii din R. Moldova isi vor putea recapata in mod accelerat cetatenia romana si vor deveni din punct de vedere legal, nu numai moral, membri ai marii familii europene.
Vom continua sa oferim acces nediscriminatoriu si gratuit tuturor tinerilor din R. Moldova care doresc sa studieze in limba romana in invatamantul preuniversitar si in invatamantul superior din Romania. Vom continua sa sustinem prin proiecte si programe culturale spiritualitatea romaneasca din R. Moldova. Vom continua sa oferim posibilitatea ca reprezentantii autoritatilor locale de peste Prut sa beneficieze de expertiza colegilor romani. Vom continua sa sprijinim dezvoltarea societatii civile din R. Moldova, cunoscand, din experienta proprie, beneficiile pe care aceasta le aduce consolidarii democratice.
Acum doresc sa ma adresez in mod special tinerei generatii de peste Prut:
Dragi tineri care va puneti speranta in Romania, care va puneti speranta in institutiile europene, viitorul nu poate fi decat al vostru! Aveti incredere in fortele libertatii!
Totalitarismul comunist reprezinta trecutul si isi are locul numai in manuale si in cartile despre crimele sale. R. Moldova nu mai poate fi izolata. La 20 de ani de la caderea zidului Berlinului nimeni nu mai are dreptul sa ridice un zid intre tarile noastre.
Romania reafirma principiile Cartei ONU si pe cele ale Actului Final de la Helsinki, chemand la respectarea integritatii teritoriale, suveranitatii si independentei R. Moldova. In acelasi timp, avem o datorie legala, morala si de onoare fata de romanii de peste Prut.
Romania nu va permite transformarea Prutului intr-o noua cortina de fier, Prutul trebuie sa fie doar o linie de demarcatie temporara a frontierei Uniunii Europene, pana la integrarea R. Moldova in Uniunea Europeana, proces pe care tara noastra il va sustine neconditionat.

 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul