Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:06
Abonamente

Comentariu 5 Februarie 2013, ora 06:52    Din editia print

Marime Font

Un efect pervers: demonizarea lui Mihai Ghimpu

Pentru un străin care nu cunoaşte vorba „unde dai şi unde crapă", evenimentele lunii ianuarie 2013 din politica internă de la Chişinău ar părea cu totul de neînţeles.

În decembrie 2012, izbucneşte scandalul vânătorii din Pădurea Domnească: un grup de magistraţi au participat la o partidă de vânătoare ilegală în cursul căreia a fost împuşcat un om. Magistraţii s-au speriat şi au încercat să acopere urmele nenorocirii, s-au folosit de toată influenţa lor pentru a-l salva pe cel împuşcat, însă soarta le-a fost potrivnică. Incidentul a rămas multă vreme necunoscut opiniei publice, după care a ieşit brusc la iveală şi s-a transformat într-un scandal naţional. În orice ţară normală, rezolvarea problemei ar fi fost extrem de simplă: demiterea şi pedepsirea tuturor magistraţilor care au participat la o vânătoare ilegală, totodată demiterea şi pedepsirea tuturor celor care au participat la tentativa de acoperire a incidentului. Doar că în loc să se întâmple toate acestea a izbucnit o ceartă în coaliţia de guvernare şi un scandal mediatic din a cărui cauză s-au pierdut urmele adevăratei probleme. Din toată această îmbulzeală, cel mai terfelit a ieşit liderul Partidului Liberal de la Chişinău, Mihai Ghimpu. În cazul vânătorii din Pădurea Domnească, aproape s-a făcut linişte şi povestea este pe cale să fie îngropată fără să existe vinovaţi şi pedepse, în schimb toată lumea virtuală de la Chişinău vuieşte împotriva lui Mihai Ghimpu. Avem de-a face cu unul din multele efecte perverse care par să fie o regulă în viaţa politică a R. Moldova. La Chişinău, guvernarea este asigurată de o coaliţie de trei partide care conduc ţara după un algoritm în care puterile din stat sunt împărţite astfel încât să existe un echilibru asigurator pentru toată lumea. Nu este un dezastru, mai există şi alte ţări conduse de coaliţii de guvernare. Doar că la Chişinău există o mare doză de neîncredere între cei trei parteneri - şi nici asta nu ar fi ceva nenatural în politică. AIE-2 ar fi putut rezolva problema accidentului din Pădurea Domnească foarte simplu: cei trei lideri puteau să servească împreună o cină gustoasă, iar la desert şi cafea ar fi putut discuta calm şi raţional ce este de făcut. Analiza cazului şi decizia care ar fi trebuit luată nu puteau dura mai mult de două-trei ţigări: procurorul general - înlocuit conform algoritmului de guvernare, cei responsabili - lăsaţi pe mâna autorităţilor pentru a fi pedepsiţi conform legilor existente. Doar că nu s-a întâmplat aşa, ci a izbucnit un circ mediatic asezonat cu acuzaţii reciproce şi tentative de ocolire a legii - cea mai limpede dovadă că în consiliile AIE-2 nu se discută calm şi raţional. Nu este niciun secret: în AIE-2 există unul mare şi doi mici, iar cei doi mici s-au aliat (până la proba contrarie) pentru a face faţă celui mare. Mihai Ghimpu nu avea cum să nu fie implicat în scandal, doar este unul din membrii coaliţiei de guvernare, însă putea să îşi administreze mai bine prestaţia publică. Trebuie că cineva sau mai mulţi îl urăsc foarte mult pe Mihai Ghimpu, dacă a fost transformat dintr-o întorsătură de condei în cel mai rău om politic de la Chişinău în urma unui scandal cu care nu a avut nici cea mai mică legătură directă. Ghimpu are nevoie urgentă de un foarte bun consilier de presă şi de imagine: până în 2014, toată lumea va uita de vânătoarea din Pădurea Domnească, însă o imagine publică zdrenţuită se repară foarte greu.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md