Dar eu nu înţeleg cum poţi să trăieşti toată viaţa într-o ţară în care nu-ţi pasă de limba de stat?”, se întreabă nedumerit Emile van Leeuwen, un tânăr olandez care şi după patru ani petrecuţi pe tărâm moldovenesc încă îi este greu să înţeleagă realităţile, pe alocuri paradoxale, din R. Moldova.
 
Mai întâi „Dragostea din tei”, iar apoi dragostea pentru o tânără moldoveancă l-a făcut să îndrăgească limba română şi să aleagă „cea mai săracă ţară din Europa” în defavoarea ţării lalelelor. După o vacanţă petrecută în România, apoi în Moldova, Emile s-a întors în Olanda hotărât să studieze limba celor două state româneşti. Astfel, în numai 25 de ore de curs a însuşit limba română, iar la cinci zile după ce şi-a luat diploma de magistru în drept, olandezul a venit la Chişinău pentru a-şi crea un viitor aici. Chiar dacă tânăra de care s-a îndrăgostit între timp se logodise cu un moldovean, Emile nu a renunţat la „visul moldovenesc”, ci dimpotrivă, a studiat intens istoria şi cultura Moldovei.

În R. Moldova există multe oportunităţi

„Ar fi fost mult mai simplu să mă întorc acasă, să-mi găsesc un serviciu ca simplu jurist cu un salariu de începător de două mii de euro, care ulterior creşte până la cinci mii de euro. În Olanda salariul minim este de 1500 de euro, iar aici puţini sunt cei care au un asemenea salariu, mai ales legal. Dar totuşi ceva mă atrage aici”, spune tânărul. Emile priveşte cu optimism spre viitor şi consideră că în RM există multe oportunităţi, mai ales în afaceri. „Dacă vrei să fii antreprenor în Olanda este foarte complicat, e nevoie de mult capital şi de o idee inovativă, dar în Moldova, pentru că este o piaţă puţin dezvoltată, lucrurile sunt mai simple. Aici sunt şanse să-ţi deschizi o afacere chiar dacă nu are la bază o idee revoluţionară”, spune Emile.

Iniţial şi-a încercat norocul în business lansând o firmă de consultanţă, însă, din cauza crizei economice nu a mers. Apoi, împreună cu un prieten, a deschis o firmă de taxi. „Ceea ce facem noi nu este ceva revoluţionar, dar este util. Avantajul Moldovei este faptul că există şanse de dezvoltare. La noi în Olanda o cursă cu un taxi costă foarte scump, eu am mers doar de două ori cu taxiul în Olanda, şi dacă aş vrea să deschid acolo o firmă de taxi ar fi complicat”, povesteşte Emile.

Moldovenii au o problemă dacă nu ştiu rusa

Chiar dacă nu-şi vede viitorul departe de Moldova, din cauza birocraţilor, Emile spune că se simte aici ca „un oaspete pe jumătate dorit”. „Moldovenii nu prea-i agreează pe străini. Probabil pentru că sute de ani la rând au fost cotropiţi de diverse popoare”, consideră tânărul.
Întrebat fiind care este opinia sa despre moldovenii care nu cunosc limba română, tânărul olandez, care a învăţat să vorbească româneşte în 25 de ore de curs, s-a arătat surprins de atitudinea lor. „Nu înţeleg cum poţi să locuieşti într-o ţară şi să nu-i ştii limba. Pe mine mă deranjează când merg la o cafenea şi chelnerul îmi vorbeşte în rusă, engleză sau italiană. E bine că ştie limbi străine, dar nu mi se pare normal ca, lucrând într-un local public din Moldova în care limba de stat este româna, să nu cunoşti limba de stat. Eu nu-i înţeleg pe şefii lor”, se arată nedumerit Emile van Leeuwen. El povesteşte că nu de puţine ori a fost întrebat de ce venind în Moldova a învăţat româna, şi nu rusa. Tânărul consideră că fenomenul are la bază o premisă de ordin istoric şi spune că, probabil, „în trecutul sovietic limba rusă era considerată limba elitelor, semnifica un nivel de cultură mai ridicat, şi din această cauză mulţi mai vorbesc şi astăzi limba rusă şi consideră limba română o limbă pentru ţăranii de la sate”. „Problema este că majoritatea moldovenilor acceptă situaţia şi dacă nu vorbesc ruşii „moldoveneasca”, vorbesc moldovenii rusa. Adevărul este că ruşii nu sunt puşi în situaţia ca să aibă nevoie de română. Moldovenii au mai mare problemă dacă nu ştiu rusa decât ruşii pentru că nu ştiu româna”, conchide Emile. Acesta consideră că moldovenii ar trebui să fie mai principiali şi mai fermi în acţiuni. Tânărul antreprenor spune că unul din principiile firmei sale de taxi a fost ca angajaţii să cunoască limba română.

Moldovenii trebuie să fie mai fermi în problema limbii de stat

Cât priveşte viitorul Moldovei, Emile consideră că singura cale spre prosperitate duce către Uniunea Europeană. „Uniunea vamală asiatică seamănă cu Uniunea Sovietică, un fel de colonie rusească. Uniunea Europeană există pe principiul „pentru binele tuturor”. Moldova rămâne pe loc pentru că nu există consecvenţă în gândire, jumătate din populaţie vrea spre Vest, jumătate spre Est, iar totul stă pe loc. Moldova trebuie să înţeleagă că primul pas trebuie să îl facă singură. Nu poţi să stai pe loc şi să aştepţi ajutor”, consideră olandezul. După părerea lui, una din problemele acute cu care se confruntă R. Moldova este corupţia. „Faptul că poliţia este „programată” să amăgească lumea de bani, este ceva bizar pentru noi. Oamenii care vin în Moldova, după ce se confruntă cu probleme de corupţie, nu mai vor să se întoarcă aici. La noi poliţia luptă cu cei răi ca să protejeze cetăţenii buni, iar aici încearcă pur şi simplu să aibă un beneficiu şi de la cel bun, şi de la cel rău, fără nicio diferenţă”, spune Emile. Una dintre soluţii ar fi majorarea salariilor, însă tânărul crede că iniţial ar trebui schimbată mentalitatea pentru că „dacă salariile ar fi majorate acum când mentalitatea a rămas aceeaşi, va creşte şi mai mult mita”.

„Şi europenii muncesc pentru salariile lor. Banii acolo nu cad din cer. Dacă Europa oferă bani Moldovei, atunci aceşti bani sunt din taxe şi impozite plătite de europeni. În Olanda taxele şi impozitele reprezintă 50% din venit. Moldovenii nu vor să plătească impozitele, şi atunci cum poţi să ceri de la europeni să ajute Moldova, dacă nu contribui cu nimic”, se întreabă tânărul. Chiar şi aşa Emile van Leeuwen este optimist şi încearcă de fiecare dată să vadă partea frumoasă a lucrurilor, de aceea munceşte din greu ca să-şi vadă îndeplinit „visul moldovenesc”.