Un părinte al separatismului a devenit consilierul Irinei Vlah

publicat în Comentariu pe 7 Aprilie 2017, 06:30

Presa din stânga Nistrului anunța zilele trecute că bașcanul Irina Vlah, încercând să-și întărească pozițiile cu ajutorul veteranilor care au stat la baza înființării autonomiei găgăuze, și l-a ales consilier pe probleme juridice pe fostul deputat găgăuz Ivan Burgudji.

Această decizie trezește mai întâi de toate un șir de dubii în privința independenței bașcanului. În primul rând, Burgudji era unul dintre criticii cei mai duri ai lui Vlah, pe care o acuza de relații prea apropiate cu autoritățile centrale ale statului. În al doilea rând, ambii se află în relații bune cu președintele Igor Dodon. În al treilea rând, notorietatea lui Burgudji în domeniul separatismului n-ar trebui să lase indiferent Chișinăul. Cu atât mai mult, cu cât e clar și pentru mintea copiilor că Dodon nu va putea reintegra țara împreună cu cei mai aprigi inamici ai reintegrării. Mai degrabă, intențiile declarate ale șefului statului în privința federalizării ar putea ascunde un act de trădare națională prin închinarea necondiționată a RM în fața Federației Ruse.

Deşi are o mulţime de antecedente penale şi este cunoscut ca unul dintre părinții separatismului din R. Moldova, Ivan Burgudji a reuşit să-şi croiască o imagine de activist civic în anii guvernării lui Voronin, când a fost arestat și s-a declarat drept deținut politic. Pe atunci el se bucura de sprijinul deschis al bașcanului Mihail Formuzal. Foarte ciudat este și faptul că, fiind condamnat în repetate rânduri la ani grei de închisoare, Burgudji nu și-a ispășit niciodată pedeapsa: fie a fost amnistiat, fie a ieșit la libertate pe cauțiune, fie s-a ascuns în stânga Nistrului. Pentru a înțelege cu ce fel de oameni Dodon vrea să reintegreze RM, vom aminti pe scurt unele lucruri mai mult sau mai puțin cunoscute despre noul consilier al Irinei Vlah.

Prima misiune: fondator al UTA Gagauz-Yeri

În 1988, la Comrat a fost înființată organizația de eliberare națională „Gagauz Halkî”, condusă de Ivan Burgudji, printre fondatorii căreia se numărau Leonid Dobrov, Stepan Topal și Mihail Kindighelean. În mare parte, aceştia se opuneau cu toată convingerea ieșirii RM din URSS. După ce Chișinăul a refuzat să semneze noul tratat unional, în noiembrie 1989, Burgudji a fost unul dintre organizatorii Congresului I al poporului găgăuz, care a proclamat înființarea RSS Găgăuzia și a format „Garda Găgăuză”. Respectiva grupare a fost pe punctul de a iniția un conflict armat cu voluntarii moldoveni care au încercat în acei ani să apere independenţa țării. În consecinţă, „Gagauz Halkî” a fost interzisă pe teritoriul RM, cu toate că, în 1994, şi-a adus un aport considerabil la formarea autonomiei.

A doua misiune: reprezentant cultural la Tiraspol

După aceea Ivan Burgudji a dispărut din vizorul opiniei publice și a făcut afaceri până în anul 2000. Odată cu alegerea lui Dumitru Croitor în funcția de bașcan al Găgăuziei, el a fost numit șef al Direcției protocol și asigurare juridică a Adunării Populare Găgăuze (APG) și reprezentant al autonomiei în Transnistria pe probleme de cultură. Această funcţie a lui Burgudji în stânga Nistrului era, cel mai probabil, o făcătură sub care el îşi îndeplinea obligaţiunile de persoană de încredere a liderului de la Tiraspol Igor Smirnov și a fostului șef al KGB-ului din regiune Vladimir Antiufeev. Colaborarea sa cu cei doi este confirmată şi de unele surse din MAI. Pentru a deveni clar în interesele cui lucrează acest tip de oameni, menţionăm că în prezent Antiufeev este vicepremier al autoproclamatei republici Donețk.


Ivan Burgudji și Igor Smirnov. (Foto: president-pmr.org)

A treia misiune: apărătorul lui Croitor cu arme transnistrene

În ianuarie 2002, un grup de deputați ai APG a decis organizarea unui referendum de revocare din funcție a bașcanului Croitor, căruia i-a fost declarat vot de neîncredere. Pe 24 februarie, când urma să aibă loc plebiscitul, susținătorii lui Croitor au închis majoritatea secțiilor de votare. În aceleași zile, sub conducerea lui Burgudji, în apropiere de Comrat au aterizat două elicoptere din Transnistria care, conform actelor, transportau armament pentru dotarea „Gărzii forestiere” și a „Gărzii Naționale”. Din informațiile poliției, reiese că în realitate munițiile erau destinate pentru a împiedica desfășurarea referendumului. În legătură cu aceasta, pe 7 martie, Burgudji a fost reținut. Faptul că el lucra mână în mână cu Tiraspolul iese la iveală în aceeași zi, când Antiufeev emite un ordin cu privire la „măsurile de preîntâmpinare a acțiunilor ilegale în privința conducătorilor Transnistriei”, prin care colaboratorilor MAI, SIS și ai Ministerului Apărării li se interzicea să treacă Nistrul. Ulterior, Ivan Burgudji a fost condamnat la cinci ani de detenție, însă a fost amnistiat.

A patra misiune: șeful reprezentanței găgăuze peste Nistru

Fiind pe de o parte sol cultural la Tiraspol, Ivan Burgudji deținea în același timp, pe de altă parte, și funcția de șef al reprezentanței UTA Gagauz-Yeri în stânga Nistrului. Instituțiile de drept de la Chișinău au constatat că, în anii 1999-2001, Comratul i-a alocat 80 de mii de lei pentru întreținerea acestei reprezentanțe, pe care Burgudji i-a folosit în interese personale. În 2006, în timp ce venea de la Tiraspol la Comrat, el a fost iarăși arestat, fiind condamnat în 2007 la 12 ani de închisoare pentru sustragerea sumei menționate. Cu toate acestea, peste un an a fost eliberat.

A cincea misiune: pregătirea de război a autonomiei

Potrivit unor surse din poliție, și armamentul cu care „veteranii găgăuzi” încercau să se separe de R. Moldova la începutul anilor ’90 provine de peste Nistru. În 2001, MAI a depistat în or. Vulcănești, acasă la fostul comandant al „Gărzii Găgăuziei” Mihail Chirizi, precum și la fratele acestuia, 400 grame de trotil, un aruncător de bombe, 180 de bombe explosive, trei pistoale-mitraliere, aproape două mii de cartușe de luptă, 102 grenade, cinci mine antiinfanterie și multe alte atribute de luptă. În același an, au fost verificate trei stații de pompare a apei din același oraș, unde au fost găsite îngropate 750 de cartușe, un pistol-mitralieră, două grenade reactive antitanc și alte arme. Peste un an, în gospodăria adjunctului „Gării Găgăuziei” Valeriu Capușulu, au fost ridicate nouă pistoale-automat, peste cinci mii de cartușe, 41 de mine antitanc, aruncătoare de grenade confecționate în stânga Nistrului și nu numai…

Poliția a constatat că armamentul și munițiile respective au fost aduse pe teritoriul UTA Gagauz-Yeri începând cu anul 1991, când în funcția de comandant al „Gărzii Găgăuziei” fusese numit Ivan Burgudji.

Presa scria că, în 2008, Burgudji a fost acuzat și de pregătirea unui atentat. În același an, MAI anunța că a descoperit un alt arsenal impunător de arme într-un garaj care i-a aparținut acestuia, printre care erau mai multe kilograme de trotil, câteva lansatoare de grenade, sute de cartuşe, staţii mobile de radio şi hărţi detaliate ale Chişinăului. În 2010, întorcându-se din Rusia, el a fost acuzat de păstrare ilegală de arme și de organizarea unei „grupări criminale cu caracter terorist, care avea o reţea de influenţă în Moldova şi peste hotarele ţării”. Dar și în acest caz Ivan Burgudji a scăpat basma curată, fiind eliberat pe cauţiune, contra sumei de 20 de mii de lei.


2008. Armele depistate în garajul lui Ivan Burgudji (Foto: MAI)

La rândul său, acuzatul se apăra, menționând că dosarele în cauză au fost deschise la comanda fostei guvernări comuniste și că el nu are nicio atribuție cu învinuirile ce i se aduc. El s-a bucurat și de susținerea societății civile din autonomie, care îl consideră în mare parte „erou național”.

A șasea misiune: organizator de plebiscite anticonstituționale

Înainte de semnarea Acordului de Asociere RM-UE, Burgudji s-a implicat activ în organizarea referendumului anticonstituțional din februarie 2014, prin care găgăuzii și bulgarii din Taraclia erau chemați să aleagă între aderarea RM la UE sau la Uniunea Vamală și să răspundă la întrebarea dacă sunt de acord ca autonomia să iasă din componenţa RM în cazul în care țara noastră și-ar pierde suveranitatea. În acea perioadă, scria TIMPUL, Rusia a trimis în autonomia găgăuză grupuri de agenţi secreți, unii dintre care au fost întorși de la vamă. „Statul este ameninţat. În opinia mea, este vorba de un plan orchestrat de destabilizare a situaţiei politice în perspectiva semnării Acordului de Asociere şi a alegerilor parlamentare din acest an – plan realizat de Federaţia Rusă prin agentura sa. Este vorba de Ivan Burgudji, Valerii Neoglo şi Mihail Formuzal”, menționa atunci analistul politic Oazu Nantoi.

Pe acest caz, Burgudji figurează printre bănuiții în cadrul dosarului penal intentat pentru exces de putere, depăşirea atribuţiilor de serviciu, aţâţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale și samavolnicie soldată cu daune în proporții deosebit de mari. Dacă vina îi va fi demonstrată, el riscă până la zece ani de pușcărie. Cu toate acestea, bănuitul a ignorant citația procurorilor de a se prezenta la audieri, motivând că beneficiază de imunitate de deputat. În 2016, el a apreciat pur și simplu amuzant acuzațiile ce i se aduc, ca pe o „încercare de destabilizare a situației în RM în contextul lichidării statalității RM și anexării la România”.

Cele două referendumuri din 2014 au fost susținute și de socialiștii de la Chișinău, iar în ziua în care acestea au avut loc Igor Dodon se afla la Comrat. La acea vreme, PSRM declara că va organiza asemenea plebiscite în mai multe localități ale țării. O întrebare fără răspuns este de ce procurorii moldoveni nu observă niciodată încălcările lui Igor Dodon și ale oamenilor săi, de orice ordin ar fi acestea.

A șaptea misiune: promotor al separării găgăuzilor de R. Moldova

În 2015, serviciile secrete ucrainene au deconspirat la Odesa proiectul separatist promovat de Moscova „Rada Populară a Basarabiei”, inițiatorii căruia își propuneau să unească teritoriile ucrainene ale Basarabiei cu UTA Gagauz-Yeri și raionul Taraclia în componența unei noi regiuni secesioniste. Pentru realizarea acestui plan de destabilizare a situației în regiunea Mării Negre, nota presa, serviciile speciale ruse au implicat mai mulți foști angajați ai securității de la Tiraspol, printre care: Dmitri Soin, fost șef în KGB-ul de la Tiraspol, anunțat în căutare internațională pentru crime împotriva vieții și sănătății, precum și generalii Oleg Gudîmo, fost adjunct la KGB-ul transnistrean, și același Antiufeev. Ancheta a stabilit că aceștia pregăteau extinderea „Radei Populare a Basarabiei” în Gagauz-Yeri prin intermediul lui Ivan Burgudji, Mihail Formuzal și a lui Vladimir Bukarski, pe atunci consilier al lui Igor Dodon. Acesta s-a și întâlnit la congresul de constituire a așa-numitei Rade cu Burgudji și Gudîmo. Ulterior, SIS l-a expulzat pe Gudîmo de pe Aeroportul Chișinău și l-a declarat indezirabil pe teritoriul RM.


Odesa. Ivan Burgudji la o întâlnire cu generalul Oleg Gudîmo. (Foto: deschide.md)

A opta misiune: consilierul lui Dodon pe problema federalizării

Ivan Burgudji este și cofondator al ziarului „Patria Moldova”, înregistrat la Tiraspol în 2008, care a existat timp de un an. Tot el este președintele Fundației „Cultura găgăuză pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie între găgăuzi și popoarele turce în numele lui Alparslan Türkeş”, înregistrată de asemenea în Transnistria. Fiind deputat în APG, a ocupat și funcția de președinte al Comisiei juridice și apărarea drepturilor omului din cadrul Adunării.

Faptul că noul consilier al Irinei Vlah este un inamic al reintegrării RM ne este demonstrat și de declarațiile sale repetate, precum că Gagauz Yeri este autosuficientă pentru a supraviețui în cazul în care își va obține independența. Recent, el l-a atenționat mai în glumă, mai în serios pe președintele Dodon, că ar trebui să fie mai atent atunci când vorbește despre federalizarea RM, deoarece acest proiect nu poate fi implementat fără participarea Găgăuziei. „Dacă în opinia lui Igor Dodon statutul Transnistriei are nevoie de schimbări, iar cel al Găgăuziei nu, atunci el nu ar trebui să uite că în aşa caz Găgăuzia ar putea să se folosească de dreptul său de autodeterminare”, a precizat Burgudji. El consideră că RM poate rămâne un stat integru, suveran şi independent numai în cazul în care Găgăuzia, Transnistria şi nemijlocit RM vor avea drepturi egale în „Republica Federală Moldova”.

A noua misiune: aruncător de pietre în poporul român

Recent, organizația „Gagauz Halkî”, interzisă în țara noastră, a fost reactivată cu participarea lui Ivan Burgudji. Evenimentul a fost aplaudat de jurnaliștii din Tiraspol, care explică necesitatea activității organizației „pe fonul încercărilor de a extermina poporul găgăuz ca grup etnic”. De aceeași părere este și Burgudji: „Veteranii mișcării de eliberare națională nu pot rămâne indiferenți la ultimele mișcări din Moldova și ar trebui să-și exprime părerea în apărarea intereselor naționale ale Gagauz Yeri. Noi suntem pregătiți să ne apărăm de imperialismul moldo-român”.

Declarațiile actuale ale lui Ivan Burgudji nu se deosebesc de cele făcute de liderii de la Tiraspol după căderea URSS. Astfel, intențiile Comratului de a se rupe de Chișinău sunt aproape evidente. Dacă acesta este miezul planului rusesc de federalizare a RM, pentru care Dodon se umilește în fața lui Putin și își cere iertare de la Krasnoselski pentru faptul că separatiștii i-au distrus țara și i-au ucis neamul, numirea lui Ivan Burgudji în funcția de consilier al bașcanului Irina Vlah n-ar trebui să ne mire nici câtuși de puțin.