Astăzi 12 Noiembrie 2019, Marţi - Ultima actualizare la 11 Noiembrie 2019
Abonamente

Istorie 5 Decembrie 2015, ora 07:06    Din editia print

În culisele IstorieiVĂMILE DESTINULUI

Marime Font

Sergiu Grossu s-a născut la 14 noiembrie 1920 în familia lui Ion și a Mariei Grossu. 

În 1927 părinții lui Sergiu Grossu se mută cu traiul la Bălți, unde viitorul scriitor frecventează școala primară, apoi este înmatriculat la Liceul „Ion Creangă”. Perioada studiilor liceale este amplu prezentată, mai ales sub aspect memorialistic, într-o scurtă autobiografie care mi-a parvenit chiar de la scriitor: „...Părinții lui S.G. se mută la Bălți unde micul dezrădăcinat își face studiile primare mai întâi, precum și o parte din studiile liceale, la Liceul „Ion Creangă”, al cărui director era Marc Văluță, oficial „directorul” inactiv la revistei Cuget Moldovenesc (noi, elevii, în derâdere, îi spunem „Muget Moldovenesc”. Lui Marc Văluță i-a făcut S.G. și o epigramă pe deplin meritată, publicată și-n volumul de epigrame Muștar (București, 1940, Ed. I. E. Torouțiu). Zic meritată, fiindcă în calitatea sa de director, n-a scris niciodată nimic (adevăratul conducător era profesorul și poetul Petru Stati).

Iată epigrama: „Din toți colaboratorii/Îmi spun mie cititorii/Numai Marc Văluță, bietul/Activează... cu portretul” (portret care-i apărea mereu pe prima pagină a revistei în discuție).


În primăvara anului 1936 a fost trimis, împreună cu colegul său de clasă Eugen Coșeriu, premiantul perpetuu la Liceul lui „Ion Creangă”, și băiatul, cu doi sau trei ani mai mare, al profesorului Mihail Horn, la concursul Tinerimii Române din București. Din toți candidații bălțeni, telegrama trimisă de inițiatorul concursului, celebru pe vremuri, anunța premierea lui Sergiu Grossu. Ceea ce a scandalizat pe profesorul Horn, deși elevul său din clasa a 5-a îi făcea desenele pentru o carte de „Geografia României”, la care lucra și era cel dintâi la materia predată de el, neezitând să citească în fața elevilor teza „minunată” a lui S.G. Conflictul a pornit de la interzicerea lui S.G. să ia parte la excursia organizată de Tinerimea Română. Replicându-i-se, pe bună dreptate, că „oricum voi pleca pe banii mei, dacă nu vreți să-mi dați foaia de drum”. Mihail Horn și-a permis să-l lase corigent la geografie, iar în toamna aceluiași an 1936, repetent S.G. s-a retras din liceu și restul de studii le-a făcut particular, mai întâi la liceul din Soroca, și apoi - ca să scape de răzbunarea lui Horn - la liceul din Bârlad”.

Studiile universitare le-a făcut la București, luându-și licența în filozofie și filologie modernă. A mai studiat teologia la Institutul Teologic din București. De aici încolo a urmat universitățile vieții.

După mai multe hărțuieli și prigoniri polițienești, la 7 martie 1959 Sergiu Grossu a fost arestat, ancheta durând trei luni, luni de calvar după care a fost comandat la 12 ani de închisoare, din temniță scăpând abia peste câțiva ani, în urma unei amnistii.

Câteva momente trăite la închisoarea din Jilava. De astă dată scrise la persoana întâi, reluând un fragment dintr-o scrisoare adresată la 31 mai 1992 d-rului Căpraru, camarad de suferință în celebra temniță Jilava, vara anului 1959:

„Nu știu dacă îți mai amintești de deținutul Sergiu Grossu, cu care ai pătimit împreună, într-o celulă de la Jilava. Ne aflam acolo, claie peste grămadă, vreo 47 de victime ale puterii comuniste, instaurată de armata sovietică de ocupație (între alții: profesorul teolog Teodor M. Popescu, ziaristul și scriitorul Petre Pandrea, cumnatul lui Lucrețiu Pătrășcanu, învățătorul martir Fănică Tumurug, fost prizonier în U.R.S.S., tânărul Papanace ș.a.). Ceea ce n-o pot uita niciodată este celebra, pentru mine, ședință de chiromanție, când, analizându-mi palma stângă dacă nu mă înșeală memoria, mi-ai spus că am foarte pronunțate semnele spiritualității și că mă voi împlini, pe linia vocației mele, după vârsta de 50 de ani. După eliberarea din pușcărie, mă tot gândeam la prezicerile d-tale și nu vedeam nici o posibilitate de realizare, regimul comunist arătându-se neclintit. Totuși, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit să plecăm - soția mea și cu mine - într-o vizită turistică la Paris, pe 30 de zile, uitând să ne mai întoarcem în țară...”

Și la Paris, începând cu anul 1971, i-a fost editată toată creația teologică, filosofică, publicistică și poetică. Un capitol aparte în destinul lui Sergiu Grossu îl constituie Transnistria:

„Să vă spun și ceva în legătură cu Viața Basarabiei. Pan Halippa, consătean de-al meu, din Cubolta, care ținea mult la mine și mă vedea continuator al luptei sale pentru o Basarabie românească, m-a invitat să iau parte în colegiul de redacție al revistei care apărea, după refugierea noastră, la București, în condiții grafice excelente. Deși cel mai tânăr din colaboratorii săi, l-am refuzat, pe motivul că o bună parte din poeții și prozatorii Vieții Basarabiei (menționez doar pe N. F. Costenco, Vasile Luțcan, Bogdan Istru, Petre Ștefănucă) au preferat să rămână sub condiția sovietică, în loc să vină în țara liberă, pentru a duce, de aici, lupta pentru apărarea Basarabiei. Toți basarabenii refugiați peste Prut considerau drept o rușine această trădare (de care suferea amarnic și tatăl vitreg al lui Costenco, avocatul Teodor Păduraru, după câte îmi aduc aminte). De altfel, Sergiu Matei Nica a scris în Viața Basarabiei, sub pseudonim, un articol extrem de vehement la adresa celor rămași la Chișinău, preferând rusismul sovietic românismului.
La izbucnirea războiului, adică după 22 iunie 1941, Pan Halippa m-a recomandat Direcției, din Ministerul Propagandei, ca să fac parte din redacția cotidianului Basarabia, alături de pr. Vasile Țepordei, Dominte Timonu, Neculai V. Coban și alții. Sergiu Matei Nica era mobilizat pe front, așa că numai după demobilizarea sa, fiind rănit, a condus redacția Basarabiei, care apărea acum la Chișinău. Imediat după apariția Basarabiei (bucovinenii aveau ziarul lor, Bucovina, în frunte cu Mircea Streinul), Frasin Munteanu-Râmnic, director în Ministerul Propagandiei, a lansat săptămânalul Transnistria, unde am colaborat cu regularitate, călătorind împreună cu alți frați transnistreni, în frunte cu Nichita P. Smochină, în toată Moldova dintre Nistru și Bug,
scriind articole și reportaje. Poezia Îmi bate inima la Bug, scrisă în fugă, pe-o masă de redacție, la rugămintea lui Munteanu-Râmnic, a apărut în primul număr al revistei în cauză, făcând mare vâlvă, republicată de ziarul Curentul lui Panfil Șeicaru și chiar radiodifuzată. Purta poezioara mea de două strofe amprenta vremii”.

(Dintr-o scrisoare către Vasile Badiu, scrisă la 14 aprilie 1994)

Îmi bate inima la Bug


Îmi bate inima la Bug. Potcoavă
Hălăduieşte stepele de veacuri.
Bocesc amar Domniţele-n iatacuri,
Iar cerul e rotund ca o carboavă.

Pe-aici îşi plimbă mânzii, nostalgia;
Se zvârcolesc plăieşii în izvoade.
– Nu auziţi, moldoveneşti noroade,
Cum creşte, tot mai mare, România?

(Transnistria, nr.1, 29 iulie 1941)

Sergiu Grossu mărturisește în prefața cărții omonime, editate la Chișinău în anul 2000:

„Cum am cunoscut provincia de dincolo de Nistru, cu ale cărei probleme m-am identificat încă din anii adolescenţei, când mi-a fost dat să întâlnesc la Bălţi sau la Chişinău câteva din „victimele” care au trecut Nistrul înot, refugiindu-se în Basarabia? Frasin Munteanu-Râmnic, director în Ministerul de care aparţineam, mi-a propus, la început de august 1941 (deci cu trei luni înainte de căderea Odesei în mâna armatei române), să-l însoţesc, împreună cu un profesor şi un dactilograf, până la Tiraspol, fosta capitală a Republicii sovietice Moldova, ca să colindăm plaiurile proaspăt dezrobite şi să ne informăm, la faţa locului, despre necazurile din trecut ale moldovenimii băştinaşe şi de felul în care se realiza trecerea lor la o viaţă nouă, reintegraţi României.
Mai târziu, după un an de administraţie românească în Transnistria, preşedinţia Consiliului de miniştri a organizat o călătorie de studii şi documentare, invitând membrii corpului diplomatic, înalţii demnitari ai statului şi reprezentanţii presei străine şi române, spre a putea vedea minunatele „înfăptuiri româneşti” pe teren. Călătoria aceasta a durat şase zile (22-27 august 1942), în cursul căreia au fost vizitate judeţele Tiraspol, Dubăsari, Râbniţa, Moghilău şi oraşul Odesa. Ca reprezentanţi ai presei române, din sânul căreia făceam parte, discutând „miracolul” transnistrean, erau domnii: Romulus Seişanu (Universul), Romulus Dianu (Curentul), I. P. Prundeni (Porunca Vremii), Ernest Verzea (Viaţa), Aurel Tita (Evenimentul), I. Ştefănescu-Gruiu (Informaţia), Aurel Mucenic (Poporul), I. V. Costin (consilier la Direcţia Presei), Adrian Corbu (directorul Oficiului Naţional de Turism), prof. Pan M. Vizirescu (director în Ministerul Propagandei) etc. Eu reprezentam ziarul Basarabia.
Cu ocazia acestei vizite de pomină, am putut saluta primele măsuri pentru imediata refacere a Moldovei dintre Nistru şi Bug, campania de refacere agricolă şi zootehnică, punerea pe picioare a vieţii economice, deschiderea bisericilor pângărite de-a lungul anilor de dictatură bolşevică, noul şi înflăcăratul spirit care domina – de un an de zile – frumoasa provincie de la răsărit.
Însă pentru tot ce-am scris în favoarea ei... a trebuit să răspund înaintea judecătorilor comunişti care, până la urmă, au aflat de activitatea mea publicistică, vădit anticomunistă, şi m-au condamnat, în luna iunie 1959, la ani grei de puşcărie.
Totuşi, în pofida unei detenţii insuportabile, nu voi regreta niciodată ceea ce am scris despre Transnistria. Deoarece, ca şi acum 59 de ani, îmi bate şi astăzi inima la Bug...”

După prima poezie despre Transnistria au urmat și altele:

Transnistria

Te simt cum crești în mine, auroră,
Cum zămislești neliniștilor proră,
Cum pui pe fiecare amintire
Un strop fugar din sfânta ta iubire.

Spre care zodii visul să te crească?
Vreau cântecul și stepa românească.
Vreau să-ți cutreier largurile blonde,
Ca niște mari corăbii vagabonde.

Și într-o zi de toamnă-apropiată
Și-oi strânge-n brațe zariștea bogată;
Pământul plămădit din dor și oasă
L-oi preschimba în falduri de mătasă.

Și-apoi în suflet te-oi piti pocladă,
O, țara mea de vifor și baladă –
Și te-oi purta-n peregrinări deșarte
Pân’ dincolo de viață și de moarte!

(Transnistria, nr.3, 11 August 1941.)

Noapte pe Bug

Sunt numai eu și cântecul aici.
Dau zvoană-n noapte greieri și pitici.
De peste Bug, cădelnițează stepa;
În gând mi-apare umbra lui Mazepa.

De unde vine-atâta pace, Doamne?
Reminiscențele se pierd în noi, ca niște toamne,
Și-aici, sub zodia de mâini cu flori sublime,
Sunt numai eu și cântecul – sau, poate, nime...

(Transnistria, nr.10, 29 septembrie 1941.)


Amurg la Tiraspol

Și-au scuturat salcâmii hlamida lor cu salbe.
Mi-s visurile negre, mi-s visurile albe.

Pe întomnata stradă trec prizonierii – turmă
Și drămuie-și, tristețea, lăstunii pe de urmă.

Te voi chema din stepă, domnița mea? De unde
Să-ți pritocesc, sub falduri, luminile profunde?

Burează ca-ntr-o carte, cu amintiri uitate.
Tiraspol. 5 Septembrie. Amurg. Singurătate.

(Transnistria, nr.13, 20 Octombrie 1941.)

Răsărit

Primăvară-i. Înmuguresc doruri pe Nistru, pe Bug,
Iar caisul adună țăndări de-azur în corolă.
Amintirea mă cheamă înapoi, ca un tremur de stânsă violă.
Istoria s-a înhămat, de dimineață, la plug.

Veac tânăr urcă pe muchii de cremene-n soare
Subpământeana zbatere a strămoșilor mei.
Aștept să răsară, din neguri, luceferii grei...
– Țara sau, poate, inima asta mă doare?
(Transnistria, nr., 6 Iulie 1942.)

Pământ moldav

Sub ceruri de moină
Greu șerpuie drumul.
Mă-ntunecă fumul
Și tremur. O doină,

Un cântec de fată,
Coboară pe ape.
Aproape-i aproape
Istoria. Cată

Din lumi neștiute
O stea. Voievodul
Doar țărnă e. Rodul
Îmbrățoșă ciute

De aur. O nalbă
Pălește. Și, verde,
Prin ierburi se pierde
A Bugului salbă...

(Transnistria, nr.37-38, 1942.)

Ceas tainic

Pe Nistru e sară.
Cad neguri bogate.
O singurătate
De plumb, mă-mpresoară.

Hei, unde sunt, unde
Domnițele brune
Și vornicii? Spune!
Tăcerea se-ascunde

Prin scorburi și geme.
Greu huruie veacul.
De aur, iatacul
Cu falnice steme,

Cu patimi și vise
În goluri dispare.
E-aceiași uitare:
Stăpânul ucis e.

Și neguri bogate
Pe Nistru se lasă.
Mi-e sufletul casă
Și singurătate...

(Transnistria, nr.53, 6 august 1942.)

În acest noiembrie poetul Sergiu Grossu ar fi împlinit 95 de ani de la naștere, dar a plecat dintre noi la 26 iulie 2009, lăsându-ne mărturie vămile prin care l-a trecut destinul și niște poezii de neuitat...

Un articol de: Iurie Colesnic
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 15:15

Premierul Maia Sandu și-ar dori cu tot dinadinsul ca Guvernul său să fie demis mâine, iar acest lucru l-ar face pentru că are un „cabinet ineficient”, dar și în scop electoral. Cel puțin, așa spune consilierul juridic al președintelui Parlamentului, Fadei...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 14:53

Alexandru Tănase contrazice PSRM-ul:Comisia de la Veneția poate examina și legile intrate în vigoare

Alexandru Tănase contrazice PSRM-ul:Comisia de la Veneția poate examina și legile intrate în vigoare

Partidul Socialiștilor duce opinia publică în eroare atunci când declară că Comisia de la Veneția nu avizează legile intrate în vigoare. Cel puțin un astfel de caz a avut loc acum câțiva ani când experții Comisiei de la Veneția au dat aviz legii cu privire...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 14:40

Pensionarii din R.Moldova | „Am lucrat 40 de ani și am ieșit la pensie cu 667 de lei. Acum am ajuns la 1000 de lei. Ce poți să faci cu o mie de lei”

Pensionarii din R.Moldova | „Am lucrat 40 de ani și am ieșit la pensie cu 667 de lei. Acum am ajuns la 1000 de lei. Ce poți să faci cu o mie de lei”

Jumătate din pensionarii din R. Moldova primesc o pensie mai mică decât minimul de existență. Aproximativ 90 la sută din pensionarii care au activat în agricultură nu au nici măcar pensia minimă, care constituie 1.079 de lei. Experții consideră că reforma sistemului de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 13:04

Propunerea de compromis a Maiei Sandu: Va înainta proiectul de modificarea la legea procuraturii Comisiei de la Veneția, dacă PSRM retrage moțiunea de cenzură

Propunerea de compromis a Maiei Sandu: Va înainta proiectul de modificarea la legea procuraturii Comisiei de la Veneția, dacă PSRM retrage moțiunea de cenzură

Maia Sandu vine cu o nouă soluție pentru rezolvarea impasului politic actual. În acest sens, prim-ministra va trimite spre avizar Comisiei de la Veneția proiectul de lege privind modificările la Legea Procuraturii, prin care Guvernul și-a asumat răspunderea, dacă PSRM-ul își...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 12:50

Ion Sturza către Maia Sandu: Dacă nu mă încăpățânam, astăzi Moldova era în NATO și UE

Ion Sturza către Maia Sandu: Dacă nu mă încăpățânam, astăzi Moldova era în NATO și UE

 Fostul premier Ion Sturza face o paralelă între situația politică actuală și cea de la finalul anilor 90, când s-a aflat și el în fruntea Guvernului. În opinia sa, situația este una asemănătoare, iar Maia Sandu nu ar trebui să repete greșelile pe care le-a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 12:45

Maia Sandu vine cu o propunere de compromis către PSRM: Consultăm Comisia de la Veneția

Maia Sandu vine cu o propunere de compromis către PSRM: Consultăm Comisia de la Veneția

 Premierul Maia Sandu insistă ca lista scurtă cu candidați pentru funcția de procuror general să fie propusă de către Guvern, dar vine cu o soluție de compromis pentru socialiști, angajându-se să aștepte expertiza Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege privind...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 11:58

Litvinenco, despre ședința Comisiei Juridice: A renăscut binomul PD-PSRM? Ședința NU a fost convocată regulamentar

Litvinenco, despre ședința Comisiei Juridice: A renăscut binomul PD-PSRM? Ședința NU a fost convocată regulamentar

Președintele Comisiei Juridice, numiri și imunități, Sergiu Litvinenco, afirmă că ședința de astăzi, în cadrul căreia a fost emis un „aviz consultativ” cu privire la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Sandu, a fost convocată neregulamentar.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 11:47

Usatîi a DIVULGAT ce urmează să se întâmple marți: „Eu cunosc toate procesele care au loc NOAPTEA... Sunt deja CUMPĂRAȚI 10-12 deputați democrați. Dodon va avea până marți...”

Usatîi a DIVULGAT ce urmează să se întâmple marți: „Eu cunosc toate procesele care au loc NOAPTEA... Sunt deja CUMPĂRAȚI 10-12 deputați democrați. Dodon va avea până marți...”

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, pretinde că președintele Igor Dodon și-ar fi adjudecat deja 10-12 deputați democrați, în frunte cu Eugen Nechiforciuc, care sunt gata să voteze pentru un Guvern minoritar al socialiștilor. Totuși, socialiștii mai au...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 11:28

Dumitru Robu: Nu vă pot spune unde e Vlad Plahotniuc

Dumitru Robu: Nu vă pot spune unde e Vlad Plahotniuc

Întrebat de jurnaliști la ce etapă se află dosarul deschis pe numele lui Vlad Plahotniuc, Procurorul General Interimar Dumitru Robu a răspuns că următorul pas este extrădarea, însă nu a specificat unde se află fostul lider democrat.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 10:50

Vrea să-l dea rușilor? Un lider din coaliția PSRM-ACUM confirmă că Igor Dodon vrea să controleze Aeroportul

Vrea să-l dea rușilor? Un lider din coaliția PSRM-ACUM confirmă că Igor Dodon vrea să controleze Aeroportul

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare şi ordine publică Chiril Moţpan, unul dintre liderii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, parte a coaliției de guvernare PSRM-ACUM, a confirmat direct că președintele Igor Dodon urmărește să-și impună controlul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 10:11

FĂRĂ GEOPOLITICĂ / Dodon l-a demis pe directorul Centrului de Cultură și Istorie Militară în a cărui subordine se află Muzeul Ocupației Sovietice

FĂRĂ GEOPOLITICĂ / Dodon l-a demis pe directorul Centrului de Cultură și Istorie Militară în a cărui subordine se află Muzeul Ocupației Sovietice

Șeful statului, Igor Dodon, l-a demis pe istoricul și militarul Vitalie Ciobanu din funcția de director al Centrului de Cultură și Istorie Militară în luna octombrie. Decizia vine în contextul anunțului făcut de președinte de a închide Muzeul Ocupației Sovietice care...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 10:05

Chiril Moțpan: Securitatea națională, în pericol în cazul demisiei Guvernului Sandu. Au loc negocieri SECRETE între Igor Dodon și PDM

Chiril Moțpan: Securitatea națională, în pericol în cazul demisiei Guvernului Sandu. Au loc negocieri SECRETE între Igor Dodon și PDM

Chiril Moțpan, președintele Comisiei parlamentare securitate, apărare si ordine publică, afirmă că demisia Guvernului Sandu ar genera pericole pentru securitatea națională și regională și că președintele Igor Dodon ar negocia în secret cu reprezentanții Partidului Democrat...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 09:42

Cea mai slabă prezență din istoria post-decembristă a alegerilor prezidențiale: Doar 47,66% dintre românii din țară s-au prezentat la vot

Cea mai slabă prezență din istoria post-decembristă a alegerilor prezidențiale: Doar 47,66% dintre românii din țară s-au prezentat la vot

Doar 46,66% dntre românii cu drept de vot din țară s-au prezentat la urne în primul tur al prezidențialelor, ceea ce face ca alegerile din 10 noiembrie să intre în istorie drept scrutinulș cu cea mai slabă prezență din ultimii 30 de ani.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 09:40

Dan Barna își recunoaște înfrângerea și anunță că alianța USR PLUS va continua: Am sperat până în ultimul moment. Nu ne vom da bătuți

Dan Barna își recunoaște înfrângerea și anunță că alianța USR PLUS va continua: Am sperat până în ultimul moment. Nu ne vom da bătuți

Dan Barna și-a recunoscut înfrângerea cu puțin timp înainte de ora 01:00, atunci când a anunțat că, în urma numărătorii paralele, nu a reușit să ajungă în turul doi. Barna a dat asigurări că alianța USR PLUS va continua și a mulțumit în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 09:38

Peste 43 de mii de români din R. Moldova au votat pentru viitorul președinte al României

Peste 43 de mii de români din R. Moldova au votat pentru viitorul președinte al României

În turul întâi al alegerilor din 2019 pentru funcția de președinte al României, și-au exprimat votul circa 43 de mii de cetățeni români din Republica Moldova, arată datele Biroului Electoral Central. Cifra este în creștere comparativ cu prezidențialele din 2014, când au votat circa...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 11 Noiembrie 2019, ora: 09:36

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 11 NOIEMBRIE 2019. SCORPIONII AU ÎNDOIELI ÎN DRAGOSTE

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 11 NOIEMBRIE 2019. SCORPIONII AU ÎNDOIELI ÎN DRAGOSTE

Horoscopul zilei de 11 noiembrie 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 11 noiembrie 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 11...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 11 Noiembrie 2019, ora: 07:01 de Mihai Taşcă

EXCLUSIV TIMPUL - MĂRTURII despre deportările comuniste din 5-6 iulie 1949 în arhivele Securităţii

EXCLUSIV TIMPUL - MĂRTURII despre deportările comuniste din 5-6 iulie 1949 în arhivele Securităţii Din editia print

Trista operaţie de deportare a „chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi” cu denumirea secretă „Iug”, decretată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti nr. 509(ss) din 28 iunie 1949 a fost declanşată de regimul comunist...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Noiembrie 2019, ora: 06:23

Dan Barna a oferit o serie de explicații după ce rezultatele de la alegerile prezidențiale au indicat că nu a reușit să se califice în turul II pentru Cotroceni.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 11 Noiembrie 2019, ora: 00:54

Feodor Mihailovici Dostoievski a fost unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea.  

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)