Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Interviu 28 Iulie 2017, ora 06:00    Din editia print

INTERVIUVeaceslav Untilă, preşedinte al Curţii de Conturi: „Noi nu acţionăm împotriva cuiva, ci pentru a asigura buna gestionare a banului public”

Marime Font

Un interviu amplu cu președintele Curții de Conturi, Veaceslav Untilă. 

- Dle Untilă, în aceste zile se împlineşte un an de când aţi devenit preşedinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova. Cum a fost acest an?
- Riscând să fiu acuzat de lipsă de modestie, voi spune că a fost un an productiv, pentru că s-a acţionat pe toate dimensiunile de activitate şi rezultatele nu aveau cum să nu apară. Deşi, trebuie să recunosc că, acest an a fost unul dificil, deoarece a presupus o perioadă de acomodare în funcţie a noii componenţe a CCRM şi, după cum era firesc să se întâmple, multe lucruri au fost ajustate din mers, pentru a nu pune în pericol buna funcţionare a instituţiei. La prima etapă a avut loc omogenizarea colectivului, dacă putem spune aşa, căci, oricât de bun specialist ar fi o persoană sau alta, ea are nevoie de ceva timp ca să-şi găsească locul în echipă, pentru a activa la randament maxim. Apoi ne-am concentrat pe asigurarea legăturii eficiente dintre noua componenţă a Curţii de Conturi şi echipa de la instituţie, acei oameni care, indiferent de cine e la conducere, urmează să asigure continuitatea proceselor, fiind aşa-zişii purtători de memorie instituţională.

Voi menționa că, spre satisfacţia mea şi a colegilor mei, atât perioada de acomodare şi omogenizare a noii componenţe a CCRM, cât şi cea de stabilire a punctelor de legătură cu colectivul instituţiei au trecut relativ repede, fără a afecta eficienţa Curții. Imediat după numirea în funcţie a noii componenţe a trebuit să facem faţă unor misiuni comune deloc uşoare, iar regimul intens de lucru pe care ni l-am impus a jucat un rol benefic în acest sens. Activitatea practică şi responsabilitatea comună sunt remedii bune pentru orice perioadă de tranziţie determinată de schimbările în conducerea oricărei instituţii şi noi ne-am convins de acest fapt din propria experiență.



- Ce aţi avut în vedere când aţi folosit expresia „pe toate dimensiunile de activitate”?
- Noi din start am spus că, pe lângă activitatea de bază de control a eficienţei cheltuirii banului public, vom atrage o atenţie deosebită unor astfel de dimensiuni ca: investiţiile în sporirea capacităţilor profesionale ale membrilor şi colaboratorilor Curții, promovarea unor măsuri operative de combatere a corupţiei, asigurarea unui nivel înalt de transparenţă în activitatea CCRM, stabilirea de noi parteneriate externe şi îmbunătăţirea parteneriatelor existente deja, o mai bună colaborare cu instituţiile statului, în limita competenţelor legale pe care le are Curtea de Conturi, în vederea îmbunătăţirii gradului de implementare a recomandărilor CCRM etc. Toate aceste direcţii de activitate au constituit obiectul preocupării noastre permanente şi aici am înregistrat indicatori destui de buni, deşi întotdeauna există loc pentru mai bine. Vom continua să depunem eforturi în direcţiile menţionate pentru că de aceasta depinde în definitiv eficacitatea Curții de Conturi ca instituţie publică, abilitată cu funcţii concrete şi de maximă responsabilitate.

- Dacă v-aş ruga să faceţi un fel de clasament convenţional al celor mai importante acţiuni şi decizii ale CCRM în acest an, cum ar arăta el?
- Pentru noi toate deciziile şi toate acţiunile sunt importante, deoarece se referă la asigurarea eficienţei utilizării banului public. Nu ştiu dacă e cazul (şi nici nu cred că aş putea) să fac unele ierarhizări sau clasamente, totuşi, voi invoca unele exemple: auditul financiar privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, auditul situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății și ale unor entități din subordine, auditul implementării monitorizării video a traficului rutier, auditul financiar privind autenticitatea situațiilor financiare aferente implementării Proiectului „Reforma învățământului în Republica Moldova” pe exercițiul bugetar 2016, auditul privind eficiența administrării patrimoniului public de către Combinatul de vinuri „Cricova” SA, auditul situațiilor financiare și conformității ale ANSA etc. În cadrul acestor, dar şi altor rapoarte de audit, noi am venit nu doar cu constatări, ci şi cu recomandări concrete şi toate au vizat eficienţa utilizării banului public şi patrimoniului de stat. Iar atunci când e vorba de banul public şi de patrimoniul de stat, fiecare detaliu contează. Lucrurile trebuie privite în ansamblu, de aceea, eu nu aş putea face unele deosebiri sau să spun că o şedinţă anume, o decizie anume a fost mai importantă decât alta.

- Apropo, îmi amintesc că la venirea în funcţie, dvs. declaraţi că veţi cere ca şefii instituţiilor publice supuse auditului să dea dovadă de mai multă responsabilitate, dar să nu pună în seama subalternilor misiunile ce le revin lor. Aţi reuşit să schimbaţi ceva?

- Da, în ultimul timp s-a schimbat nu doar nivelul de reprezentare a instituţiilor supuse auditului în cadrul controalelor şi şedinţelor Curții de Conturi, dar şi atitudinea şefilor acestor instituţii, lucru care ne bucură. Cred că putem vorbi chiar despre un început de schimbare a percepţiei, or CCRM începe deja să fie privită nu ca un duşman, nu ca o bâtă care stă să cadă pe capul cuiva, ci ca un partener neoficial, constatările şi recomandările căruia pot fi de real folos instituţiilor supuse auditului în realizarea misiunilor ce le revin.

- Aţi putea deschide parantezele?
- De exemplu, Curtea de Conturi a constatat scăderea dramatică a numărului de contribuabili la bugetul asigurărilor sociale de stat (cu circa 71 de mii în decurs de un an), dar şi managementul prost realizat de unele instituţii din acest sistem, ceea ce crea anumite pericole pentru întreg domeniul. Ulterior, am văzut preocuparea nu doar a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dar şi a Guvernului în general, de îmbunătăţire a situaţiei, de eliminare a lacunelor, inclusiv a celor depistate de noi. Deci, concluzia este că până la urmă şi noi, şi CNAS, şi Guvernul am urmărit același scop şi am acţionat în aceeaşi direcţie. Asta şi aveam în vedere când vorbeam de un parteneriat neoficial şi acest parteneriat are la bază dorinţa de a face ordine, încât cetăţeanul simplu să resimtă din plin rezultatul preocupării noastre comune.

Astfel de exemple vă pot aduce şi cu referire la auditul sistemului spitalicesc (vedeţi că aceasta e şi o preocupare a Executivului), şi cu referire la auditul din educaţie (aţi văzut câtă atenţie se acordă acestui domeniu, inclusiv pe calea recentei reforme a Guvernului), şi prin prisma auditului ce a ţinut de gestionarea eficientă a patrimoniului de stat etc.

- Asta înseamnă că s-a îmbunătăţit gradul de executare a recomandărilor CCRM?
- În raportul anual al Curții de Conturi, pe care l-am prezentat în Parlament, eu am vorbit despre această problemă şi am invocat în context mai multe cifre relevante. Unele date mai precise le vom avea la dispoziţie atunci când vom pregăti următorul raport de activitate, pe care, de asemenea, îl vom prezenta Parlamentului, dar percepţia mea este că şi în această direcţie carul s-a mişcat din loc. Da, este încă mult de lucru pentru a putea vorbi de un nivel satisfăcător, însă contează că avem o tendinţă pozitivă.

- Dle Untilă, o să vă întreb direct: numărul duşmanilor dvs. a crescut de când aţi devenit preşedinte al Curţii de Conturi?

- Ştiţi, în viaţă am deţinut mai multe funcţii de răspundere şi de fiecare dată am pus în capul mesei legea, implementarea întocmai a atribuţiilor şi responsabilităţilor de serviciu pe care le-am avut. Acelaşi lucru îl fac şi acum, în funcţia de preşedinte al CCRM. Admit că unele din rapoartele de audit efectuate de Curtea de Conturi şi multe din deciziile luate deranjează pe cineva, dar toţi acei ce se simt lezaţi trebuie să înţeleagă că noi nu acţionăm împotriva cuiva, ci pentru a asigura buna gestionare a banului public. Poate că cineva e supărat, însă noi nu vom permite nimănui să încalce legea.

- Ce planuri de viitor aveţi?
- Evident, toate planurile mele pentru următorii ani sunt legate de activitatea Curții de Conturi. De aceea, aș vrea ca instituția pe care am onoarea să o conduc, să devină mai eficientă, mai deschisă, mai transparentă, iar corectitudinea utilizării banului public şi a patrimoniului public să atingă un nivel calitativ nou, pentru binele țării și al cetățenilor.  

Timpul.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul