Astăzi 22 Februarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:55
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Politică 29 August 2017, ora 13:15

Veaceslav Untilă: Ziua Independenţei şi securitatea naţională

Marime Font

De obicei, de Ziua Independenţei Republicii Moldova vin cu aprecieri, mai mult sau mai puţin cu tentă istorică, încercând să fac o trecere în revistă a reuşitelor şi nereuşitelor înregistrate în aceşti ani. 

Deoarece în ultimul timp tot mai des se discută despre securitatea naţională a Republicii Moldova (îndeosebi, această temă m-a preocupat în perioada când deţineam funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare şi ordine publică), am decis să propun o abordare a independenţei ţării anume din acest punct de vedere.

După cum bine se ştie, atunci când se vorbeşte despre independenţa unei ţări, se discută în primul rând problema securităţii sub aspect militar. Din păcate, aici Republica Moldova nu prea are cu ce se lăuda. Pe teritoriul ţării noastre există un regim separatist, care dispune inclusiv de formaţiuni paramilitare, de armament şi muniţie în cantităţi semnificative. De asemenea, Republica Moldova are pe teritoriul său o prezenţă armată străină, fapt ce nu poate fi ignorat când vorbim de securitatea naţională, dar şi de caracterul unitar, indivizibil, suveran şi independent al ţării. În plus, trebuie să menționăm cu mare regret, că nici starea actuală a Armatei Naţionale nu inspiră prea mult optimism în privința capacității de apărare.



Sigur, independenţa unei ţări este percepută şi prin independenţa actorilor politici, a factorilor decidenţi. Iarăşi, cu mare regret, trebuie să recunoaștem că unii dintre actorii politici şi chiar unii decidenţi de la Chișinău sunt prea dependenţi de factorii din exterior, în special de factorii geopolitici, iar asta ridică anumite semne de întrebare.

Firește, urmează să ținem neapărat cont de independenţa economică a unei ţări. Vulnerabilităţile cu care Republica Moldova se confruntă în acest domeniu, şocurile economice generate de factorul extern sunt cunoscute, iar din 2007 şi până în prezent această dependenţă nu o dată a ieşit în prim-plan. Este adevărat că în ultimii ani Moldova a avansat pe calea diversificării pieţelor externe de desfacere a produselor sale, sporindu-şi astfel independenţa economică, dar în această direcţie mai este încă mult de lucru.

Un rol aparte în asigurarea independenţei unei ţări îl joacă independenţa energetică. Unii preferă să atribuie factorul energetic la sectorul economic, în general, eu însă consider că totuşi ar fi mai bine dacă acesta ar fi examinat în mod separat. Cel puţin, în cazul Republicii Moldova, care nu se poate mândri cu o autentică independenţă energetică. Din contra, constatăm grave lacune pe acest segment, chiar dacă în ultimul timp s-au depus eforturi în vederea diversificării surselor energetice din care se alimentează ţara noastră.

Atunci când ne referim la independenţă, nu putem trece cu vederea securitatea alimentară. Deși Moldova este considerată o ţară agrară, totuşi o bună parte din consumul intern de produse alimentare revine importurilor. Până când nu vom reuşi să relansăm agricultura, producţia de mărfuri alimentare şi să substituim pe această cale produsele de import, vom rămâne extrem de vulnerabili pe dimensiunea respectivă, iar fiecare mic şoc de ordin extern ar putea fi echivalentul unui adevărat cataclism pentru ţara noastră.

Vorbind despre independenţa ţării, nu avem dreptul să neglijăm nici aspectele ce ţin de securitatea informaţională şi cibernetică, cărora, în secolul XXI, le revine un rol important, uneori decisiv. Să ne amintim, de exemplu, despre masivele atacuri cibernetice din ultimele luni, unul dintre care a afectat la modul serios şi Ucraina, şi care a putut fi depăşit doar prin intervenţia promptă a NATO. Sunt niște lecţii de învăţat pentru noi şi dacă nu vom avea un nivel adecvat de securitate informaţională şi cibernetică, nu vom putea vorbi despre o independenţă reală a ţării.

Oricât ar părea de straniu pentru unii, voi spune că independenţa ţării e direct legată şi de securitatea ecologică. Anterior, am fost preşedinte al Comisiei parlamentare responsabile de problemele ecologice, dar şi şef al Inspectoratului Ecologic de Stat şi cunosc nu din auzite cât de importante sunt aceste probleme. Pentru a fi mai explicit, voi aminti doar despre cazul regretabil, de acum doi ani, când mai multe localităţi din Moldova, inclusiv capitala, riscau să rămână fără apă, ca urmare a construcţiei unei hidrocentrale ucrainene pe Nistru. Acest caz a demonstrat încă o dată vulnerabilitatea Republicii Moldova din punct de vedere ecologic. Iar atunci când securitatea ecologică depinde de factorii externi, poate fi afectată, într-o măsură oarecare, şi independenţa ţării.

Desigur, la acest subiect ar fi încă multe de spus (şi despre securitatea financiară, şi despre securitatea sectorului bancar, în particular, şi despre noile provocări cu care se confruntă fiecare ţară şi care reprezintă un interes anume din punctul de vedere al securităţii etc.), dar cred că şi aşa tabloul este destul de clar. Iar loc pentru concluzii optimiste, în lumina celor spuse mai sus, nu prea există. De aceea, trebuie să înţelegem, că independenţa ţării depinde în mare măsură de elementele de bază ale sistemului de securitate naţională. Numai după ce vom rezolva toate problemele legate de securitatea naţională, vom putea spune că am avansat serios şi la capitolul independenţa reală a Republicii Moldova.

Veaceslav Untilă

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:45

Omul pentru om e lup

Omul pentru om e lup Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:38

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md