Dragii mei,
Aflati despre mine ca sunt bine. Miine plec cu sotul meu in vacanta si ne intoarcem in Spania peste 2 saptamini. Cel mic tocmai a facut primii pasi de unul singur si este minunat sa-l privesc cum se impleticeste, cum cade, cum se ridica pe minute, dar continua sa mearga… Totul ca sa ajunga in bratele mele. Cind il vad, ma gindesc ca acelasi lucru l-ati simtit si voi cu mine.
Imi pare nespus de rau ca situatia la noi acasa e din ce in ce mai rea. De fiecare data cind va vizitez traiesc sentimentul ca oamenii au uitat sa rida, ca aproape se moare de foame, ca e mai multa dusmanie, ca nici vecinii nostri nu mai sunt asa cum erau odata: veseli si buni. Important este insa ca noi nu ne-am schimbat. Poate, odata, Moldova se va ridica si va face si ea citiva pasi spre Europa, pe propriile picioare. Comunistii sunt doar rapitorii acestui copil bun, pe care l-au inchis intr-un beci. Ei nu au cum sa iubeasca Moldova. Asa cum imi spune si sotul meu, ei nu sunt capabili sa iubeasca altceva decit puterea si banii.
Tati, nu o sa uit niciodata cind mi-ai spus ca cel mai mare regret din viata ta a fost ca nu te-ai dus atunci, in iulie 2009, la vot (chiar au trecut 20 de ani de atunci?), ca i-ai lasat pe altii sa decida pentru viitorul meu. Nu fi insa suparat. Nu esti tu responsabil ca arestarile, bataile si tortura au continuat atit de mult timp dupa aceea. Nu aveai de unde sa stii ca acelea aveau sa fie ultimele alegeri libere, ca nu o sa mai cedeze comunistii puterea.
Dar fac prea multa politica… De abia astept sa vin acasa sa va vad. Mami, cum mai e piciorul, te mai necajeste sau iti e mai bine? Unchiul Stefan ce mai face? Ce sa va mai spun despre mine? La serviciu e bine, seful meu cel mare tocmai mi-a promis o avansare, in citeva luni, cind iese la pensie directorul de resurse umane. Cu Antonio ma inteleg excelent si imi dau seama cit de important este sa ai alaturi de tine omul potrivit. Te mai certi, te mai impaci, dar cind ma ia de mina uit tot. Mama, chiar dumneata mi-ai spus ca ti se intimpla la fel cind te mai superi cu tata… De abia astept sa ne revedem de Craciun, sa mincam multe sarmale si sa gust placinta aceea minunata pe care o faci tu, mama.
29 iulie 2009
Va sarut si va iubesc,
Tania
Achitat din fondul electoral MAE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
