Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 12:07
Abonamente

Editorial 8 Martie 2018, ora 10:52

Marime Font

Ziua internaţională a deznădejdii sau cum să iubim femeile

Îmi pare rău s-o spun, dar cei care cred că astăzi este Ziua Internațională a Femeilor, le discriminează. Iar dacă această sărbătoare subînțelege inclusiv nediscriminarea pe criterii de gen, ar trebui să constatăm că în acest fel, pe 8 martie, bărbații care iubesc își bat joc de consoartele sau iubitele lor. Ori, în cazuri foarte frecvente, când toate sentimentele în cuplu sunt epuizate, ei își permit să le cumpere câte un codouaș, să le adreseze câte un zâmbet și să le ureze sănătate doar odată în an.  

Exact așa procedează parlamentarii noștri în raport cu oamenii de rând, numai că aceia își amintesc de noi puțin mai rar, odată în patru ani, cu rarisime excepții, în caz de anticipate. Dar, în fond, e aceeași poveste și aceeași iubire. Femeia îți face de mâncare, îți crește copiii, îți spală și îți calcă hainele, iar electoratul îți dă ocazia să te îmbogățești, când ajungi la putere. Prin urmare, din când în când, trebuie să le arunci și femeilor, și alegătorilor, măcar câte un posmag. Ca unor câini, de pildă, care-ți sunt credincioși și te păzesc de toţi nebunii.

Ziua de naștere a revoluției bolșevice și a Uniunii Sovietice

Cam asta ar însemna Ziua Internațională a Femeii, care, în realitate, după cum ne arată istoria, e un praznic al marxistelor, leninistelor şi al femeilor neiubite, care, din lipsă de atenţie, ajung la o tristețe maladivă. Pe bună dreptate, numai deznădejdea te poate azvârli în hăul, în care să te desconsideri până la paroxism, crezând că tu, femeie fiind, meriți numai una dintre cele 365 de zile ale anului. Adică, numai o firimitură din posmagul întreg. Şi, colac peste pupăză, încă să te veseleşti de această jenantă situaţie... Sincer, n-aș vrea să cred că disperarea tronează deja printre noi, inclusiv la Națiunile Unite, care, în anii ‘70 ai secolului trecut, au acceptat, cu titlu oficial, praznicul femeilor comuniste.

Cineva se va grăbi să-mi spună că mai au femeile, prin pestelcă, pe undeva, încă o sărbătoare, şi anume ziua lor de naştere, însă n-ar fi corect să facem comparaţie între cele două sărbători. Ziua de naștere consemnează faptul că un om a apărut pe lume, pe când ziua femeilor marxist-leniniste şi disperate este o tâmpenie, prin esență. În premieră, data de 8 martie cu referire la femei a apărut în istorie în 1917, când muncitoarele din Rusia au organizat un miting de protest, care a dat startul revoluției bolșevice a lui Lenin. Astfel, pe termen lung, 8 martie este ziua de naștere a Uniunii Sovietice și a ocupației Basarabiei de către sovietici, care s-a soldat cu teroare, foamete cumplită, deportări și mizerie capitală. Să mă ierte ONU, dar numai criminalii sovietici puteau desconsidera femeia în asemenea hal, numai ei o înhămau la plug și o mânau la cărat piatră prin lagărele de concentrare. Nimeni ca ei nu a promovat cu atâta învârtoșare egalitatea dinte femeie și bărbat atunci când îi împușcau laolaltă, lăsând în urmă sute de mii de copii orfani. Or, 8 martie nu e sărbătoarea noastră în mai mare măsură, decât Dodon nu e preşedintele nostru. 8 martie e mai mult decât o palmă pe obrazul femeilor. Nu zic că dictatura nazistă sau alte regimuri inumane au avut mai mult suflet, dar mă interesează țara mea și parcursul mentalității celor de lângă mine.

Între ONU și libertatea de a alege

Natura (pentru atei și agnostici) sau Dumnezeu (pentru creștini) ne-a dat încă de la creațiune libertatea de a alege. Dacă o femeie, la fel ca și un bărbat, vrea mai multe drepturi, nu are decât să şi le obţină şi să le apere. Acest lucru nu este deloc greu, mai ales astăzi, când libertatea ne este asigurată pe toate planurile, în cazul în care nu-i deranjăm pe capii țării sau ai lumii. E adevărat că şi această libertate e o iluzie, dar asta e altă mâncare de peşte. Ea se datorează faptului că, în epoca noastră, fiecare pas al omului poate fi controlat, iar mintea noastră, în rezultatul permanentei manipulări, a degradat până la nivelul necuvântătoarelor. Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor din lumea contemporană nu au necesități nobile, ci mărunţele și strict egoiste. Iată de ce satisfacerea acestora nu poate crea neplăceri la scară națională sau globală, ci atinge doar interese individuale, de familie sau grup.



Se spune, bunăoară, că femeile nu prea au loc în politică. E o teorie veche, care se trage încă de la Rosa Luxemburg și Clara Zetkin – moașele praznicului de azi. Ok, nu-i bai, dar adevărul e altul. Femeile sunt mai puțin predispuse să facă politică. În general, ele au alte priorități, de cele mai multe ori mult mai utile pentru societate, decât cele ale bărbaților. Astfel, n-ar fi nici omeneşte, nici gender, să le forțăm să facă ceea ce nu le dorește inima. Împingându-le silit în politică, facem discriminare în sens invers. Fireşte, există cazuri aparte, dar acestea nu reprezintă totalitatea.

Mulți dintre noi recunosc sărbătoarea de 8 martie, fără să conștientizeze că ea însăși reprezintă un eșec. Iar eșecul generează haos. Dacă ONU a zis că e sărbătoare, nimeni nu mai îndrăznește să-și pună mintea în mişcare și toți se mulțumesc cu ceea ce au. În ziua de astăzi, muritorii din R. Moldova și din întreg spațiul ex-socialist, se supun cu ochii închiși organizațiilor europene și internaționale, la fel cum pe timpuri se ploconeau Partidului Comunist de la Moscova…

Femeia nu e calendar

Voi fi subiectiv, dar, pentru mine, Ziua Internațională a Femeii este o insultă adusă dragostei mele. Această sărbătoare e o inepție la fel de mare ca și Ziua Internațională a Orgasmului Feminin, care e marcată la nivel mondial pe 8 august.

Ziua dragostei mele a fost și ieri, va fi și azi, și mâine. Eu nu pot să-i dau ei o zi mai proastă decât alta. Îmi imaginez cu tristeţe cât de părăsiţi ar arăta ochii ei, dacă aș face-o să juiseze numai într-a opta zi a lui august și i-aș face cadouri numai în a opta zi a lunii
martie. Nici darul nu e dar, nici zâmbetul nu e zâmbet, nici fiorul nu e fior, nici surpriza nu e surpriză, dacă se face într-o zi stabilită cu mult timp înainte. Pentru că femeia nu e calendar, ea este viață. Femeia merită trăită zi de zi și clipă de clipă. Și ea, iubirea ta, trebuie să aibă siguranța că te are alături, chiar și atunci când vă ciondăniţi și vântul bate prea tare în geamul vostru. De bine de rău, încă de la geneză, femeia se vrea protejată, și niciun Lenin, Karl Marx sau ONU, și nicio feministă de pe glob nu poate schimba ordinea lucrurilor în lume. De aceea, dacă iubiți cu adevărat, vă doresc să trăiți și mâine, nu numai azi.  

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md